Enigma acului scobit

Enigma acului scobit
CAPITOLUL III
Cadavrul
Pe la orele 6 seara, după ce-şi termină
operaţiile, domnul Filleul aştepta, împreună cu
grefierul său, domnul Bredoux, trăsura care
urma să-l aducă înapoi la Dieppe. Părea agitat şi
nervos. De două ori întrebă:
— Nu l-ai văzut pe Beautrelet
— Nu, domnule judecător.
— Unde naiba o fi Toată ziua nu l-am
văzut. Deodată, fu străbătut de o idee, îi lăsă lui
Bredoux servieta sa, făcu în goană înconjurul
castelului şi se îndreptă spre ruine.
Lângă arcada cea mare, întins pe burtă pe
pământul acoperit cu ace de brad, cu un braţ
sub cap, Isidore părea adormit.
— Ei! Ce e cu dumneata, tinere Dormi
— Nu dorm. Meditez.
— Ce rost are să meditezi În primul rând
trebuie să vezi. Trebuie să studiezi faptele, să
cauţi indiciile, să stabileşti punctele de reper.
— Da, ştiu... asta este metoda obişnuită...
cea bună, fără îndoială. Dar eu am alta... Eu mai
întâi meditez şi caut înainte de toate să găsesc
ideea generală a afacerii, dacă mă pot exprima
79