Enigma acului scobit

Maurice Leblanc
— A! făcu Ganimard. Nimic nu-ţi scapă
dumitale! Eşti un om şi jumătate şi însuşi
bătrânul Ganimard e dezarmat în faţa dumitale.
Beautrelet se roşi de plăcere şi strânse
mâna pe care i-o întinse inspectorul.
Cei trei oameni se apropiaseră de balcon, şi
privirea lor rătăcea pe câmpul de ruine. Domnul
Filleul murmură:
— În cazul acesta, trebuie să fie aici.
— Este aici, zise Beautrelet cu vocea surdă.
Este aici din clipa când a căzut. Din punct de
vedere logic şi practic, nu putea scăpa fără a fi
fost observat de domnişoara de Saint-Veran şi de
cei doi servitori.
— Ce dovadă ai
— Dovada ne-au dat-o complicii săi. În
aceeaşi dimineaţă, unul din ei s-a deghizat în
vizitiu şi v-a condus până aici...
— Spre a lua şapca, piesa de identitate.
— Exact, dar mai ales spre a veni la faţa
locului, spre a-şi da seama şi a vedea cu proprii
lui ochi ce s-a întâmplat cu şeful.
— Şi şi-a dat seama
64