Enigma acului scobit

Maurice Leblanc
— Foarte simplu... Cu ocazia lucrărilor pe
care a trebuit să le efectueze la îndepărtarea
capelei.
— Haide, haide, domnule Beautrelet!
Exagerezi. Lupin n-a îndepărtat toată capela.
Convinge-te şi dumneata că nici una din aceste
pietre fundamentale n-a fost atinsă.
— Evident! Lupin n-a imitat şi n-a luat
decât ce avea valoare artistică, pietrele cioplite,
sculpturile, statuetele, comorile micilor coloane şi
ale ogivelor cizelate. Lupin nu s-a ocupat de
temelia bisericii. Fundamentele rămân.
— Prin urmare, domnule Beautrelet, Lupin
n-a putut pătrunde până la criptă.
În acest moment, domnul de Gesvres, care
chemase un servitor, se întoarse cu cheia capelei.
Descuie uşa, şi cei trei bărbaţi intrară.
După o scurtă examinare, Beautrelet zise:
— Lespezile de jos, cum era firesc, au fost
respectate. Este însă uşor să ne dăm seama că
pristolul este doar o imitaţie. Or, de obicei, scara
care duce în cripte, începe în faţa pristolului şi
trece sub el.
— Şi de aici tragi concluzia...
96