Enigma acului scobit

— Nu!
Lupin pronunţă:
Enigma acului scobit
— Ascultă, Sholmès...
Dar se întrerupse, dându-şi seama de
stupiditatea cuvintelor. În faţa acestui colos de
mândrie şi de voinţă care se numea Herlock
Sholmès, ce rost aveau ameninţările
Hotărât la orice, Lupin îşi duse mâna brusc
la buzunarul vestonului. Englezul i-o luă însă
înainte şi repezindu-se la prizoniera sa, îi lipi
ţeava revolverului de tâmplă:
— Nici un gest, Lupin De nu, trag!
În acelaşi timp, cei doi acoliţi ai săi îşi
scoaseră armele şi le îndreptară asupra lui
Lupin... Acesta se oprise, îşi stăpâni furia care-l
frământa şi calm, cu amândouă mâinile în
buzunare, cu pieptul deschis în faţa inamicului,
spuse din nou:
— Sholmès, pentru a treia oară: lasă pe
această femeie în pace...
Englezul rânji:
— Nu cumva n-avem dreptul să ne atingem
de ea... Haide, haide! S-a sfârşit cu gluma! Nu te
cheamă Valméras, după cum nu te cheamă
325