Enigma acului scobit

Maurice Leblanc
— Poate şi locul unde se află
— Da.
Domnul Filleul îşi frecă mâinile:
— Ce noroc! Arestarea aceasta va fi
apoteoza carierei mele. Şi dumneata poţi să-mi
faci această revelaţie fulgerătoare
— La moment, da... Sau dacă nu vă
supăraţi, peste un ceas sau două după ce voi fi
asistat la ancheta dumneavoastră
— A nu, a nu, imediat, tinere...
În acest moment, Raymonde de Saint-
Véran, care de la începutul acestei scene nu-l
lăsase din ochi pe Isidore Beautrelet, se apropie
de domnul Filleul:
— Domnule judecător de instrucţie...
— Ce doriţi, domnişoară
Două sau trei secunde rămase cu ochii
fixaţi asupra lui Beautrelet, apoi se adresă
domnului Filleul.
— V-aş ruga să-l întrebaţi pe domnul,
pentru care motiv se plimba ieri pe drumul
scorburos care se sfârşeşte la portiţă.
Fu o lovitură de teatru. Isidore Beautrelet
păru consternat:
32