Enigma acului scobit

Enigma acului scobit
— Şapca a fost vândută unui vizitiu.
— Vizitiu
— Da, unui vizitiu care s-a oprit cu trăsura
în faţa magazinului şi care a întrebat dacă i se
poate da, pentru unul din clienţii săi, o şapcă de
şofer, din piele galbenă. Pălărierul o avea numai
pe aceasta. Vizitiul a plătit fără a se interesa
măcar de mărimea şepcii şi a plecat. Era foarte
grăbit.
— Ce fel de trăsură
— O caleaşcă.
— Şi în ce zi
— Ce zi... Azi dimineaţă.
— Azi dimineaţă Ce tot vorbeşti!
— Şapca a fost cumpărată azi dimineaţă.
— Dar bine, asta este imposibil, din
moment ce şapca a fost găsită astă noapte în
parc. Trebuia deci să fie acolo şi în cazul acesta
trebuia să fie cumpărată înainte.
— Azi dimineaţă. Aşa mi-a spus pălărierul.
Se produse un moment de nedumerire.
Judecătorul de instrucţie, încremenit, căuta să
înţeleagă. Deodată tresări, fulgerat de o idee.
21