Enigma acului scobit

Enigma acului scobit
meu amic Ganimard a lăsat-o să scape dintr-o
dubă falsă.
— Da.
— Ei bine, am dat de urma acestei Victoire.
Locuieşte la o fermă nu departe de şoseaua
naţională nr. 25. Şoseaua naţională nr. 25 e
şoseaua care duce de la Havre la Lille. Cu
ajutorul acestei Victoire, voi ajunge cu uşurinţă
la Lupin.
— O să dureze mult.
— Ce importanţă are Am renunţat la toate
afacerile mele. Nu mă mai interesează decât asta.
Între Lupin şi mine e o luptă... o luptă pe viaţă şi
pe moarte.
Pronunţă cuvintele acestea într-un ton
sălbatic, în care se simţea toată ura sa feroce
contra marelui inamic, care-şi bătuse joc de
dânsul cu atâta cruzime.
— Plecaţi, murmură el; suntem observaţi...
e primejdios... Dar aduceţi-vă aminte de vorbele
mele: ziua când Lupin şi cu mine vom fi unul în
faţa celuilalt, va fi tragică.
Beautrelet îl părăsi pe Sholmès liniştit deplin:
n-avea să se teamă că englezul îl va întrece.
251