Nr. 3 (08) anul III / iulie-septembrie 2005 - ROMDIDAC

EX PONTO NR.3, 2005
98
absolut, un ce nesubstituibil [i unic, atunci nu vei reu[i dec~t s` fii un licurici
în soare, o str`lucire invizibil`, o fadoare de lumin`. Numai întruc~t axa lumii
î]i str`punge inima, po]i deveni o lume.
A[ vrea s` dispar` din s~ngele acestui neam ultimele rezerve de umilin]`.
Dac` nu vom avea at~ta t`rie [i orgoliu pentru a ne reface din s~mbure
existen]a, în zadar mai facem teoria României. Aici nu vreau s` descriu mizeria
istoric` a unei ]`ri, dintr-o curiozitate obiectiv`. Nu pot s` fac [tiin]` pe
propriul meu destin. Dac` defectele României, constatate aici, cu pasiunea
[i regretele unei iubiri disperate, ar fi eterne [i iremediabile, ]ara aceasta
nu m-ar interesa deloc [i mi-ar p`rea stupid s` scriu o carte de fapte f`r` o
viziune de reform`. 36
Înc` din 1937 Cioran î[i d`duse seama c`, identificându-se cu imaginea
în absolut a dorin]ei maestrului, se evitase pe sine însu[i ca pur` dorin]` de
moarte. În imposibilitatea logic` de a reprezenta imaginea unei Românii iubite
[i totodat` urâte, [i de a fi una cu asumarea propriei dorin]e, lui Cioran nu îi
va r`mâne decât s` reafirme nerecunoa[terea [i refuzul dorin]ei maestrului.
De acum adev`rul dorin]ei ca adev`r al subiectului va fi c`utat în alt` parte,
dincolo de mirajul ideologic oferit de identificarea cu Nae Ionescu. Va trebui
s` a[tepte ca aceast` c`utare de iubire s` fie reflectat` de alte oglinzi – precum
cea a lui Benjamin Fondane, în timpul ocupa]iei naziste la Paris, sau
mai târziu cele ale lui Beckett [i Michaux – pentru a fi cu adev`rat din nou la
în`l]imea propriei inimi [i pentru a reînt`ri în francez` acea moarte care nu
moare, din prima sa carte. Timp [i abulie vor puncta de acum cursul unei vie]i
dezr`d`cinate. Acest lucru va privi subiectul în statutul s`u antropologic care
este o schimbare mult mai radical` decât aceea a registrului s`u lingvistic.
Traducere din limba italian` de
IULIANA CULICEA
1 E. Cioran, Al culmine della disperazione, Milano, Adelphi, 1998, pp. 11-12.
2 În 1979 Cioran face aceastã mãrturisire: «Teoria mea este cã nouãzeci la sutã
din sinucideri sunt cauzate de insomnie. Medicii nu sunt de acord, dar aproape toate
persoanele obsedate de sinucidere pe care le-am cunoscut sufereau de insomnie,
întrucât... Ce este insomnia? Este timpul infinit. Sã nu dormi, [i fiecare secundã,
fiecare minut existã în curgerea orelor. Sim]i cã timpul nu trece, [i dacã acest lucru
]ine prea mult, ajungi sã pui în discu]ie via]a însã[i. În loc sã ui]i, nedormind, totul
rãmâne viu în memorie. ßi imposibilitatea aceasta de a uita este una dintre cauzele
sinuciderii. Omul nu este fãcut pentru a suporta timpul, nici fizic, nici psihic, nu este
fãcut pentru a sim]i cã fiecare minut este realitate [i cã se aflã doar în fa]a timpului