Nr. 3 (08) anul III / iulie-septembrie 2005 - ROMDIDAC

NINA NEGRU
(Chi[in`u)
E
EX PONTO NR.3, 2005
140
Lecturi du[m`noase
ste tipul de lectur` care n-a fost cunoscut de Paul Cornea sau de al]i teoreticieni
ai lecturii.
Cartea lui Florin Constantin Pavlovici, Tortura pe \n]elesul tuturor, tip`rit`
la Chi[in`u, (Ed. Cartier), atest` pedepsele pentru practicarea acestui fel de
lectur` \ntr-un anume timp [i spa]iu: anii 1950-1962, \n Rom~nia ocupat` de
sovietici, iar din 1958 l`sat` pe m~na comuni[tilor locali, numi]i de P. ¥u]ea
„ru[i de limb` rom~n`”.
Nu vom enumera aici instrumentele de tortur` [i nici nu vom cita „lungul
urlet al f`pturii umane”, cea pe care Dumnezeu a f`cut-o, iar tor]ionarul o
desface, o sminte[te. çncerc`m s` c`ut`m cheia rezisten]ei intelectuale prin
carte, prin fructificarea lecturilor depozitate \n timp.
Lectur` du[m`noas` era considerat` atunci [i o singur` carte citit` \n afara
bibliografiei [colare (autorul nostru, n`scut \n 1936 la Boto[ani fusese p~r~t
de colegul Titi Filip c` cite[te Verlaine [i Faulkner). Lectur` du[m`noas` era
considerat \ns` [i faptul de a nu-]i fi pl`cut o carte inclus` \n program. Pentru
aceste dou` feluri de p`cate a ajuns F.C. Pavlovici \n lag`r, la s`pat canalul
Dun`re-Marea Neagr`.
- Tu de ce e[ti aici? - \ntreab` caraliul Ferometal.
- Nu mi-a pl`cut o carte…
- Ce carte? – m` \ntreab` pe tonul unui librar gata s`-[i ajute clientul.
- R`d`cinile sunt amare – o carte a lui Zaharia Stancu despre ilegali[tii
comuni[ti…
- Amare? Cum a[a? Afl` c` mie mi-a pl`cut! ßi \nc` foarte mult! (Ferometal
\[i arat` to]i din]ii, izbindu-l pe t~n`rul cititor \n plin` figur`).
La \nceputul anilor '50, lag`rul de munc` „Salcia” din Balta Br`ilei a fost
umplut cu ]`rani care nu-[i puteau pl`ti cotele obligatorii [i cu studen]i care
frecventaser` biblioteci franceze, italiene, engleze din Rom~nia, devenind,
\n urma lecturilor du[m`noase, „spioni”.
çn anii de lag`r ai lui F.C. Pavlovici (1959-1961) componen]a lotului
vinova]ilor de a fi avut contact cu cartea (considerat` stric`ciune de minte)
era de o mie dou` sute de de]inu]i politici, unii depista]i de securi[ti \n urma