Nr. 3 (08) anul III / iulie-septembrie 2005 - ROMDIDAC

EX PONTO NR.3, 2005
142
Profesorul Theil, sas din Bra[ov, \[i \nv`]a camarazii s`-[i \nsu[easc`
dou`-trei limbi deodat`. „ßtia mii de cuvinte pe care nu le folosea nimeni,
dar le uita adesea pe cele obi[nuite”. C~nd cineva l-a \ntrebat cum se spune
„buric” \n englez`, uit~nd cuv~ntul, a declarat c` englezii n-au buric.
F.C. Pavlovici dormea \n patul altui camarad de origine german`, Robert
Cahuleanu Ciurunga, poet basarabean, condamnat de dou` ori: pentru o
carte de poezii publicat` \n 1944 la Chi[in`u [i pentru una tip`rit` clandestin
la Br`ila \n 1947 („Poeme de dincoace”). Cum optsprezece ani de munc`
silnic` era un termen ce predispunea la a[ez`ri solide \n acel spa]iu, R.
Cahuleanu [i-a cusut pe p~nz`, \n c`ptu[eala unui pieptar, versurile-cheie
ale c~torva sute de decastihuri, din care peste ani va publica un volum de
poezii, care circulaser` din gur` \n gur` mai \nt~i \n lag`r. Cu toat` sl`biciunea
germanului pentru cur`]enie, nu dezbr`ca pieptarul-bibliotec` niciodat`, \nc~t
\ntr-o noapte, rugat s`-l scarpine pe spinare, camaradul Gulan a g`sit printre
manuscrisele sale interzise… un [oarece. Iat` deci [i [oareci de bibliotec`
\ntr-un lag`r f`r` c`r]i.
La Periprava a existat la un moment dat o carte englezeasc` adev`rat`:
Conferin]e despre arhitectur` [i pictur` de John Ruskin. O primise medicul
Eusebiu Munteanu \n pachetul cu alimente, \ntr-o cutie de untur` cu fund dublu.
Era volumul citit de toat` lumea \n lag`r, dar restituit cu mare repeziciune, de
frica perchezi]iei. Cum proprietarul ei fusese condamnat pentru lectura c`r]ii
Mein Kampf, contactul cu orice carte l-ar fi expus pericolelor, [i totu[i p`stra
\n saltea, pentru a buchisi zilnic, acest tip de material interzis.
Preotul Manta din Bucure[ti fusese arestat pentru c` p`stra un cuf`r subversiv
cu manuscrisele unei Istorii a armatei rom~ne \n cel de-al II-lea r`zboi
mondial, dat \n p`strare de General G.A. Dabija. La perchezi]ie au fost g`site
[i dou` c`r]i interzise: autobiografia lui Hitler [i Mustul care fierbe, culegere de
articole politice ale lui O. Goga – multe despre Basarabia. Nu se [tie pentru
ce s-a f`cut mai vinovat preotul, dar e sigur c` de pe atunci tot ce ]inea de
amintirea Basarabiei era prohibit (tabu).
Lecturile de c`p`t~i [i mai ales credin]a, verificate \n contactul cu realitatea,
au dat acestor oameni un uimitor echilibru [i st`p~nire de sine \n condi]ii
subumane.
Interesant de observat c` mai t~rziu, \n 1968, prozatorul Al. Ivasiuc va
contura \n romanul Interval un personaj (tat`l Olg`i) care tr`ie[te numai \n
mijlocul c`r]ilor, lectura fiind \n acest caz un drog, un viciu. „N-avea vitalitate, nu
construia nimic – el citea – nu avea r`spundere pentru nimic”. Cartea, referin]a
la lectur` sunt considerate de Al. Ivasiuc „realit`]i de m~na doua \n care se
\nchidea” acest om ratat. Discursul unui alt cititor \nr`it, un monstru de egoism
– Ilie Chindri[ - era ca o cl`dire din prefabricate, care se monteaz` u[or \n
orice loc. Nu este greu de \n]eles proza existen]ial` a lui Ivasiuc, brusc devenit
un inamic al livrescului, dup` ce \n lag`r se sprijinise pe lecturile conservate
\n memorie. Mircea Eliade observa „c~t` nevoie exist` \n proza noastr` de
o \n`l]are c`tre dramele de con[tiin]` \n care se impun, printr-o curajoas`,
nemiloas` confesiune, rigorile demnit`]ii [i ale integrit`]ii etice”.
M`rturisirile lui F.C. Pavlovici nostru se remarc` printr-o deosebit` m`iestrie
a portretiz`rii, prin umor [i printr-un fel de deta[are senin` ce i-o d` con[tiin]a
c` cea mai mare r`zbunare a c`rturarului este cuv~ntul.