Nr. 3 (08) anul III / iulie-septembrie 2005 - ROMDIDAC

EX PONTO NR.3, 2005
12
editorial
OVIDIU DUNåREANU
V„
Mirajul Dobrogei
raja Dobrogei – m`rturisea Tudor Arghezi – nu se aseam`n` cu nici un alt
fenomen din c~te am tr`it \n ]`rile str`ine. Le-a[ asem`na prin sentiment,
f`r` s` le fi cunoscut dec~t mental, cu Egipetul Sfinxului care tace mut de
mii de ani, [i cu Iudeea” (…) „Iubite prieten aproape uitat, vino \n Dobrogea
Rom~niei. Toate drumurile duc acolo, ca alt`dat` la Roma. Spiritul de
curiozitate \]i va fi pe deplin satisf`cut. çns` bag` de seam` [i preg`te[te-]i
un moral rezistent. Dobrogea uime[te, se strecoar` lin [i dulce, pe nesim]ite.
Ea intr` \n s~nge [i nu mai po]i s` scapi de obsesia ei. Dobrogea te soarbe.
Fii atent!”
O natur` a contrastelor, misterioas` [i subtil`, inconfundabil`, \i define[te
acestui spa]iu rom~nesc un statut special, f`c~ndu-l s` poarte, permanent,
o tain`, pe care numai p`m~nturile foarte vechi o au. Dobrogea are un duh
al ei, de nedefinit \n cuvinte. O geografie de o frumuse]e inefabil`, n`valnic`,
dar [i auster`, pluriform`, \i contureaz` o \nf`]i[are unic`.
Dar nu numai natura ei este extraordinar`, ci [i istoria. çn Dobrogea,
istoria a pulsat cu vigoare din timpuri imemoriale. Aflat` la confluen]a
culturilor – mediteraneean`, oriental`, balcanic` [i central european` - ea a
fost, dintotdeauna, o vatr` autentic` [i rafinat` de civiliza]ie autohton`, s-a
constituit, prin secole, \ntr-un adev`rat focar de \ntre]inere vie a romanit`]ii,
de iradiere a cre[tinismului, \ntr-un spa]iu esen]ial de afirmare [i continuitate
a elementului rom~nesc \ntre Dun`re [i Marea Neagr`. „Dintre ]`rile ce
alc`tuiesc Rom~nia de azi – afirma Vasile P~rvan – Dobrogea este cea mai
veche ]ar` rom~n`. Cu mult \nainte ca dacii din Dacia s` se fac` romani,
dacii din Dobrogea au \nceput s` vorbeasc` latine[te, s` se \nchine ca
romanii [i s`-[i fac` ora[e [i sate romane…”
Dincolo de natura [i istoria ei fabuloas`, Dobrogei \i mai sunt specifice
afluxurile unor „r~uri de s~nge”. Aduse de viiturile vremurilor peste rom~nii
b`[tina[i, ele au impus o coloratur` omeneasc` dintre cele mai originale
[i mai expresive, mai eterogene [i cosmopolite. „Caracterul de mozaic
etnografic al Dobrogei – nota Constantin Br`tescu – nu se dezminte \n
nici una din epocile istoriei sale. A[a a fost soarta acestei ]`ri, a[ezat` la
r`sp~ntia at~tor drumuri mari.” Din analiza modelului de convie]uire ce s-a
creat aici, lipsit de note conflictuale, se pot desprinde reguli [i principii, ce
merg a sta la baza oric`rui dialog interetnic.