Nr. 3 (08) anul III / iulie-septembrie 2005 - ROMDIDAC

TITU POPESCU
(Germania)
V
EX PONTO NR.3, 2005
110
critic` - eseu
Mirela – un paradox
oca]ia pentru roman este destinal` [i, de aceea, tr`it` pe mai multe planuri:
romanul vie]ii, romanul ca specie investigat`, romanul ca modalitate autoexpresiv`,
romanul propriei opere. Romanul operei marcheaz` un sector special
al bibliografiei, cu avatarurile lui care p~n` la urm` vor fi succese trainice.
Pe cel dint~i, ap`rut în 1988, cenzura l-a rebotezat, din Timpul celor ale[i,
în Totdeauna toamna, dup` stra[nice opera]iuni de purificare ideologic`,
din care a rezultat o variant` irecognoscibil` la nivelul preten]iilor autoarei.
C`r]ii i s-a [tirbit grav individualitatea, cuprinderea, coeren]a [i, mai ales, dar
peste tot, curajul. „Por]iuni întregi fuseser` scoase, numele unor personaje
pur [i simplu [terse” – ne aminte[te prozatoarea în preambulul „versiunii
reale a c`r]ii”, ap`rute în 1999, deci dup` mai bine de un deceniu, sub titlul
ei adev`rat [i scutit` de crima discre]ionar` regizat` de servii cenzurii din
România socialist`. Decep]iile biografiei c`r]ii consun` în mod surprinz`tor
cu decep]iile eroinei c`r]ii, dar care, tot surprinz`tor [i tot în consonan]` cu
marea capacitate de regenerare sufleteasc` a autoarei, o înt`resc în puterea
expresiv`. Romanul romanului nu ar fi complet-semnificativ f`r` interven]ia
miraculosului ca o fatalitate benefic` a scrierii lui. „S-a definit în spital” – î[i
aminte[te Mirela1 , loc unde ajunge invariabil dup` fiecare apari]ie editorial`;
„începusem de fapt lucrul la capitolul «Veriga de aur» din al doilea volum al
Civiliza]iei, dar m` contraria c` ceea ce se contura în mintea mea nu era
nicidecum eseistic, ci epic”. Am~narea a produs minunea scrierii Timpului
celor ale[i. Nu înt~mpl`tor vom g`si în roman, deci, directive cosmice transmise
discontinuit`]ii realului, con]inutul metafizic al unor concepte, imperativul
evad`rii din degradare, idealitatea visului fa]` de criza existen]ial`, coexisten]a
– ocult` dar resim]it` – a sacrului cu imanen]a, suprema]ia destinului fa]` de
variabilitate (manifestat prin „cei ale[i”, conform conceptului lui Aurelianus
Augustinus în jurul c`ruia se structureaz` capitolul Veriga de aur, actan]i ai
transcenderii, prin art` sau iubire). Fermitatea [i tenacitatea autoarei au salvat
romanul a[a cum a fost el, l-au redat formei lui ini]iale, splendorii necorupte
a scrierii lui dint~i, depline, a întregii lui gra]ii inspirate.
1 Mirela Roznoveanu
* (Ι)