Nr. 3 (08) anul III / iulie-septembrie 2005 - ROMDIDAC

EX PONTO NR.3, 2005
200
coordonat` prin interven]ia statului român, cu scopuri precise, de populare [i
dezvoltare a Dobrogei pe baze moderne. Mocanii, harnici [i întreprinz`tori au
trecut de la p`storit la agricultur`, s-au îndreptat spre nego] sau alte meserii
dar întotdeauna au tins s` ajung` în fruntea comunit`]ii, prin munc` [i pricepere.
Prezen]a mocanilor în Dobrogea prin transhuman]`, înc` din evul mediu,
urmat` de stabilirea lor definitiv` pe aceste meleaguri, uneori chiar înainte de
1878, a dus la apari]ia unui puternic sentiment na]ional, dublat de instinctul
legitimit`]ii române[ti asupra acestui p`mânt, manifestate prin ridicarea de
[coli [i biserici române[ti 10 . Metaforic vorbind, transhuman]a [i apoi stabilirea
definitiv` a mocanilor în Dobrogea a avut rolul unui adev`rat „desc`lecat”,
similar acelora de pe vremuri, ace[tia alc`tuind pe toat` întinderea Dobrogei
„piatra de granit a temeliei st`pânirii române[ti în Dobrogea” 11 .
Cre[terea numeric` a popula]iei din Dobrogea nu s-a datorat în exclusivitate
împropriet`ririlor care au dus la un spor demografic mare în mediul
rural. Paralel s-a înregistrat acela[i ritm alert demografic [i în mediul urban,
în special în jude]ul Constan]a. Ac]iunile statului român, având drept scop
modernizarea portului Constan]a [i apari]ia primelor întreprinderi industriale,
au necesitat o for]` de munc` numeroas`. Aceast` provincie considerat`
pân` la 1878 drept cea mai depopulat` zon` din ]ar`, a înregistrat cel mai
mare spor al popula]iei pân` la sfâr[itul secolului al XIX-lea. În 1899 în jude]ul
Constan]a locuiau 141056 locuitori (în 7 ora[e [i 80 comune, cu 243 sate [i
c`tune) iar în jude]ul Tulcea 123192 locuitori (în 7 ora[e [i 57 comune cu 120
sate [i c`tune) 12 . Comparativ cu restul regiunilor din ]ar`, Dobrogea avea cel
mai sc`zut procent al popula]iei care tr`ia în mediul rural (74%).
Sporul vizibil al popula]iei a fost înso]it de modificarea componen]ei etnice,
în favoarea popula]iei române[ti. Politica demografic` a statului [i-a dovedit
din plin eficacitatea, românii aflându-se în fruntea celorlalte na]ionalit`]i, cu
125035 locuitori. Pe locul al doilea se afla popula]ia musulman` alc`tuit` din
40283 turci [i t`tari. Bulgarii, în num`r de 32282, reprezentau o component`
important` a etnicului dobrogean, f`r` a fi îns` „cea mai important` component`
a numeroaselor na]ionalit`]i”, afirma]ie a unor istorici bulgari infirmat`
de altfel de statisticile vremii 13 . Pe de alt` parte, nu-[i are temeiul nici teoria
acestora, potrivit c`reia dup` anul 1878 popula]ia bulgar` ar fi fost alungat`
sau asimilat`, iar statul român ar fi împiedicat activitatea institu]ilor culturale [i
spirituale bulgare. Urmau în ordine 13653 ru[i, 13330 lipoveni, 8751 germani
[i al]ii. Aceast` cre[tere s-a datorat atât afluxului unei popula]ii active spre
aceast` regiune cât [i sporului natural al popula]iei.
Majoritatea etniilor dobrogene au înregistrat o m`rire demografic`, cu
excep]ia popula]iei musulmane care a sta]ionat numeric din cauza natalit`]ii
sc`zute sau a emigra]iei în Turcia 14 . Popula]ia turco-t`tar` era mul]umit` de
guvernarea româneasc`, manifestându-[i loialitatea fa]` de statul român în
presa de limb` turc` din România 15 .
Evenimentele economice [i politice importante petrecute în primul deceniu
al secolului al XX-lea au avut efecte benefice asupra evolu]iei demografice
dobrogene. Legea din 1909 care acorda drepturi politice dobrogenilor, legea
agrar` [i exploatarea instala]iilor portuare oferea garan]ie economic` [i stabilitate
unei mari cantit`]i de mân` de lucru. În anul 1912 jude]ul Constan]a
num`ra 209571 locuitori iar jude]ul Tulcea 170859 locuitori. Jude]ul Constan]a
a înregistrat un spor demografic f`r` precedent iar Dobrogea pe ansamblu
avea cel mai ridicat procent de popula]ie urban`, de 25,9%, în timp ce media