Nr. 3 (08) anul III / iulie-septembrie 2005 - ROMDIDAC

EX PONTO NR.3, 2005
148
t`i nu se mai aud acum pe nic`ieri. / Greu de tr`it printre oameni / f`r` g~ndul
/ c` ne vedem din nou”.
Liviu Georgescu din New York, decodeaz` glacia]iunile (cu nud sau cu
eclips` total`) \n versuri dovedind tr`irea contorsionat` transmis` - paradoxal,
prin expresie de remarcabil` limpezime [i puritate chiar \n tematic` erotic`:
„orologii bat \n pere]i [i ghiocei se desfac \n c`ldura nudului / prin fastul irisului
se dezghea]` s~nii mu[ca]i \n piscuri fragede / se dezghea]` z`pezile
epidermelor mute / [i ultimele ging`[ii r`mase la inele”.
Lupii de acas` de Francisca Ricinski-Marienfeld, are c`ldura nostalgiilor,
poate [i pentru simplul motiv c` autoarea, stabilit` \n Germania, viziteaz`
destul de des Rom~nia (ultima oar` am \nt~lnit-o la Ia[i, \n prim`vara acestui
an).
Simona Anomis, tot din Germania, pare a reprezenta genera]ia care vine,
judec~nd dup` fotografia ce \nso]e[te fragmentul de roman ßedin]` de exorcism:
„heroina intr` - sufletul ias`!” Predilec]ia pentru nota]ia atent`, pentru
observarea am`nuntelor semnificative sau nu, asta se re]ine la prima lectur`,
al`turi de tematic`: efectul drogurilor.
Andrei Zanca, [i el devenit german, are luciditate [i c`ldur` \n piesele
Ceaiul de tei, ßi mai ales [i çl ascult. Aici exclam` impresion~nd: „doamne ce
nuan]` / \ntre lacrima lor / [i lacrima / unui orb…”
Voit [ocant, ironic, dar profund \n mesaj mi se pare Liviu Mircea din Dublin
(Irlanda). Apocalipsa ridicol` [i Ceasornicarul sunt dou` piese ce-l recomand`
cu toat` seriozitatea.
Dan D`nil`, apar]in~nd aceleia[i comunit`]i rom~ne[ti din Germania, \[i
reaminte[te muzicalit`]i ale versurilor \nv`]ate \n copil`rie, astfel explic~ndu-se
accentele lirice din Erato, Martie sau Ceas solar unde apeleaz` la versifica]ia
clasic`: „Icar bate rar din arip` / amiaza c~nd face popas / [i-adoarme-n aram`
o clip` / \n limba solarului ceas…”
Sorin Mihai Grad, rom~n-german [i el ofer` un ciclu inspirat de surogate,
pun~nd sub semnul relativului sentimente [i situa]ii care de obicei marcheaz`
ad~nc individul.
Nea[teptat` op]iunea Crisulei ßtef`nescu, tot din Germania, pentru poezia
cu simbol. Mesteac`nul, pies` dintre cele mai izbutite din revista avut` \n
vedere, demonstreaz` c` formula poate fi realizat` prin inteligen]` [i acuitatea
tr`irii: „ßi mult` vreme a continuat prin r`d`cin` s` hr`neasc`, / \ntr-o z`d`rnicie
\ngereasc`, v`zduhul, unde duhul / \[i c`uta, tot pip`indu-[i rana, trunchiul
[i coroana”. De remarcat [i subtilit`]ile ]in~nd de tehnica versifica]iei.
Alexandru Ara ßi[manian din Fran]a este prezent \n Galateea cu poeme
nonconformiste la nivel lingvistic, \ndep`rtate \ns` ca tonalitate de Migrenele
tip`rite \n dou` plachete.
Num`rul 7 din Galateea mai cuprinde, cum ar`tam, [i scurte recenzii
la c`r]ile principalilor colaboratori, dar nu are \n vedere succinte prezent`ri
ale celor recent veni]i \n literatur`. Utilitate cert`, nu doar pentru cititorul din
Rom~nia, ci [i pentru rom~nii de pretutindeni c`rora, de fapt, li se adreseaz`
revista. Acelea[i cuvinte despre lista c`r]ilor primite la redac]ie, list` prob~nd
[i interesul scriitorilor din Rom~nia (al unora, care au aflat de existen]a revistei
Galateea) pentru dialog [i sus]inere moral` a confra]ilor tr`itori departe de
]ar`.
Dorin]a de dialog s-a concretizat [i \ntr-un prim „Supliment” unde sunt
prezen]i numai poe]i din Rom~nia. El cuprinde versuri semnate de treizeci