Nr. 3 (08) anul III / iulie-septembrie 2005 - ROMDIDAC

EX PONTO NR.3, 2005
196
figurii din dreapta sunt foarte asem`n`toare celor care apar \n cavoul de la
Durostorum – Silistra \n m~inile unui personaj pictat acolo. Acest din urm`
monument este datat \n timpul domniei lui Teodosius.
Interpretarea picturii las` spa]iu pentru mai multe ipoteze, care vor trebui
clarificate prin analize comparative cu alte monumente de acela[i gen.
Imaginea de pe peretele de nord este caracterizat` de o simbolic` deosebit
de bogat`. Astfel de festinuri funerare au fost diferit interpretate de-a lungul
timpului. Ele ar putea avea loc \n ceruri, la ele particip~nd \ns`[i cei defunc]i.
J. Wilpert este de p`rere c` la ele ar participa [i cei vii, \n timp ce F.J. Dölger
opineaz` c` ar fi numai mese funerare la care particip` cei vii pentru a-i comemora
pe defunc]i (A. Ferrua, RAC 46/1-2, 1970, 7-83). Este \ns` sigur c`
reprezentarea mesei funeare apare des \n epoca roman`, pentru a fi preluat`
mai t~rziu \n simbolistica [i cultul cre[tin, bine\n]eles cu o alt` semnifica]ie.
Separarea Euharistiei de agape are loc \n momente diferite \n diverse zone
ale Imperiului. çn Apus ea era deja \mplinit` \n jurul anului 150 p. Chr., \n timp
ce \n Egipt ea a avut loc mult mai t~rziu, \n jurul anului 375 p. Chr. (P. B~l`,
O. Che]an, Mitul cre[tin, Buc., 1972, 135).
Imaginea din cavoul tomitan ne prezint` o mas` celest` cu atmosfer` de
refrigerium (lini[te sufleteasc`). Dincolo de aceasta, reprezentarea poate fi
interpretat` ca o sugerare a Euharistiei. Cele [ase co[ule]e ar putea con]ine
p~ine, iar pe platoul din mijlocul mesei ar putea fi pe[te. Scene asem`n`toare
sunt prezente \n catacombele cre[tine de la Roma (Priscilla, S. Callisto, S.S.
Pietro e Marcellino). Este \ns` cunoscut c` çmp`rt`[ania era uzual` [i pentru
cultele cu mistere. Pentru c` \n monumentul tomitan nu am avut posibilitatea
de a observa vreun simbol cre[tin explicit, suntem de p`rere c` \n cazul de
fa]` suntem \n prezen]a unei reprezent`ri care sugereaz` o credin]` sincretic`,
obi[nuit` pentru perioada sec. IV p. Chr., f`r` \ns` a exclude o apartenen]`
cre[tin` a monumentului.
Axiopolis
ç n apropierea ora[ului Cernavod`, pe Dun`re, anticul Axiopolis (la o
distan]` de aproximativ 1 km de acesta), a fost descoperit de asemenea
un cavou pictat, de aceast` dat` explicit cre[tin (A. R`dulescu, V. Lungu, Act.
du Xie Cong. Int. d'Archeol. Chret., 3, Roma, 1989, 2578-2591). L`ca[ul are
form` rectangular`, este orientat V-E [i are dimensiunile exterioare de 4,07
x 2,6 x 2,3 m. Intrarea se g`se[te la est [i era blocat` cu o plac` de cancelli.
Monumentul funerar este construit \ntr-un tumul. çntr-un interior pot fi observate
dou` ni[e \n peretele nordic. Deasupra intr`rii a fost descoperit un suport
triunghiular, destinat probabil pentru a sus]ine un opai]. Piatra de calcar, legat`
cu mortar, a fost folosit` ca material de construc]ie pentru zidurile laterale,
bolta este din c`r`mid`, iar \n interior un amestec de lut amestecat cu paie a
fost folosit pentru acoperirea pere]ilor. Peste acesta a fost aplicat` o pictur`
reprezent~nd alternativ cruci, frunze [i pomi de diferite dimensiuni. Pe peretele
vestic apare o cruce bizantin` flancat` de dou` frunze, pe cel sudic precum
[i pe cel nordic pot fi observate c~te trei frunze stilizate. Peretele de est
este decorat \n st~nga [i \n dreapta cu c~te o cruce [i o frunz`, iar \n st~nga
jos cu o cruce simpl`. çn exterior, deasupra intr`rii, sunt pictate literele O [i