Nr. 3 (08) anul III / iulie-septembrie 2005 - ROMDIDAC
Nr. 3 (08) anul III / iulie-septembrie 2005 - ROMDIDAC
Nr. 3 (08) anul III / iulie-septembrie 2005 - ROMDIDAC
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
tuturor drepturile na]ionale specifice. În acest mod, se elimina ab initio tenta]ia<br />
exceselor, sus]inut` de aceia care cereau printre altele, folosirea exclusiv` a<br />
limbii române. La rândul s`u, D. A. Sturda aten]iona de la tribuna Parlamentului,<br />
c` „avem datoria s` româniz`m complet Dobrogea, adic` s` facem ca<br />
toate elementele eterogene de acolo s` intre cu des`vâr[ire în cadrul vie]ii<br />
noastre na]ionale”,…„trebuie s` atragem în Dobrogea, nu pe to]i nemul]umi]ii<br />
de aiurea, nu pe toate spiritele aventuroase, ci pe cei mai muncitori, pe frunta[i,<br />
s` le ar`t`m c` în Dobrogea ei au putin]a ca prin munc` s` ajung` mai<br />
bine decât puteau spera în satul lor” 1 . Aceste idei au fost sus]inute [i de C.<br />
I. Stoicescu 2 legat de Dobrogea prin ideile [i activitata sa.<br />
Proclama]ia domnitorului Carol, adresat` locuitorilor dobrogeni în noiembrie<br />
1878 [i receptarea prompt` a garan]iilor oferite de statul român – toleran]a,<br />
garantarea respect`rii propriet`]ii [i acordarea cet`]eniei române - a convins<br />
pe mul]i dintre etnicii otomani, interesa]i s` nu-[i piard` dreptul de proprietate,<br />
s` revin` în Dobrogea. Fluctua]ia popula]iei în Dobrogea a durat pân` la<br />
termenul limit` care a fost fixat prin decret regal la data de 1 ianuarie 1880.<br />
Num`rul exact al locuitorilor care tr`iau în Dobrogea în momentul revenirii<br />
la ]ar` nu poate fi stabilit cu exactitate iar datele statistice adunate între anii<br />
1878-1880 de c`tre autorit`]ile române, precum [i cifrele utilizate de unele<br />
personalit`]i ale vremii difer` între ele. Incomplete sau exagerate, ele prezint`<br />
interes, variind în jurul cifrei de 150000 de locuitori pentru întreaga provincie,<br />
dar eviden]iind preponderen]a elementului românesc raportat` la celelalte<br />
na]ionalit`]i 3 . Primele estim`rile oficiale ale administra]iei române[ti, publicate<br />
la 7 <strong>septembrie</strong> 1879, de c`tre Oficiul Central de Statistic` men]ionau pentru<br />
Dobrogea 106943 locuitori stabili, dintre care 30236 în jude]ul Constan]a [i<br />
76707 locuitori în jude]ul Tulcea 4 .<br />
Cifrele oferite de primele statistici oficiale române[ti prezentau la sfîr[itul<br />
<strong>anul</strong>ui 1879 în jude]ul Tulcea (Raportul întocmit de prefectul George M.<br />
Ghica) 79735 locuitori care alc`tuiau 15947 de familii 5 . În ceea ce prive[te<br />
capitala jude]ului, ora[ul Tulcea era locuit de 2750 de familii 6 . La începutul<br />
<strong>anul</strong>ui 1880 jude]ul Constan]a num`ra potrivit d`rii de seam` prezentat` de<br />
prefectul Remus Opreanu, 64902 locuitori 7 .<br />
Rena[terea Dobrogei sub aspect demografic la sfâr[itul secolului al XIXlea<br />
a fost favorizat` de legea agrar` din 1882, care asigura integrarea juridic`<br />
[i economic` a provinciei în organismul statului român 8 . Legea a facilitat<br />
întoarcerea multor musulmani refugia]i în 1877, interesa]i de p`strarea propriet`]ilor<br />
din Dobrogea [i a permis stabilirea refugia]ilor bulgari [i români din<br />
jude]ele cedate Imperiului ]arist precum [i a[ezarea multor români din Br`ila,<br />
Ialomi]a, Banat [i nu în ultimul rând a mocanilor transilv`neni 9 . Aplicarea<br />
legii agrare din 1882 [i modific`rile ulterioare din anii 1884 [i 1886 precum [i<br />
legea agrar` din 1888 [i cea din 1903 au favorizat stabilirea a mii de familii<br />
]`r`ne[ti din toate provinciile ]`rii, împletindu-se în mod constructiv caracterul<br />
economico-social cu cel na]ional.<br />
Un rol aparte [i bine definit în evolu]ia demografic` [i economic` a Dobrogei<br />
l-au avut mocanii a c`ror prezen]` în aceast` provincie era atestat`<br />
documentar înc` din secolul al XV-lea. A[ezarea lor definitiv`, ini]iat` la începutul<br />
secolului al XIX-lea, s-a intensificat dup` 1878. Venirea [i stabilirea<br />
lor s-a efectuat în dou` etape distincte. Prima etap`, pân` în <strong>anul</strong> 1882 a înregistrat<br />
un aspect spontan, neorganizat, în func]ie de necesit`]i. A doua etap`,<br />
favorizat` de legea agrar` din 1882, a permis o a[ezare dirijat`, ordonat` [i<br />
EX PONTO NR.3, <strong>2005</strong><br />
199