28.04.2013 Views

Nr. 3 (08) anul III / iulie-septembrie 2005 - ROMDIDAC

Nr. 3 (08) anul III / iulie-septembrie 2005 - ROMDIDAC

Nr. 3 (08) anul III / iulie-septembrie 2005 - ROMDIDAC

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

tuturor drepturile na]ionale specifice. În acest mod, se elimina ab initio tenta]ia<br />

exceselor, sus]inut` de aceia care cereau printre altele, folosirea exclusiv` a<br />

limbii române. La rândul s`u, D. A. Sturda aten]iona de la tribuna Parlamentului,<br />

c` „avem datoria s` româniz`m complet Dobrogea, adic` s` facem ca<br />

toate elementele eterogene de acolo s` intre cu des`vâr[ire în cadrul vie]ii<br />

noastre na]ionale”,…„trebuie s` atragem în Dobrogea, nu pe to]i nemul]umi]ii<br />

de aiurea, nu pe toate spiritele aventuroase, ci pe cei mai muncitori, pe frunta[i,<br />

s` le ar`t`m c` în Dobrogea ei au putin]a ca prin munc` s` ajung` mai<br />

bine decât puteau spera în satul lor” 1 . Aceste idei au fost sus]inute [i de C.<br />

I. Stoicescu 2 legat de Dobrogea prin ideile [i activitata sa.<br />

Proclama]ia domnitorului Carol, adresat` locuitorilor dobrogeni în noiembrie<br />

1878 [i receptarea prompt` a garan]iilor oferite de statul român – toleran]a,<br />

garantarea respect`rii propriet`]ii [i acordarea cet`]eniei române - a convins<br />

pe mul]i dintre etnicii otomani, interesa]i s` nu-[i piard` dreptul de proprietate,<br />

s` revin` în Dobrogea. Fluctua]ia popula]iei în Dobrogea a durat pân` la<br />

termenul limit` care a fost fixat prin decret regal la data de 1 ianuarie 1880.<br />

Num`rul exact al locuitorilor care tr`iau în Dobrogea în momentul revenirii<br />

la ]ar` nu poate fi stabilit cu exactitate iar datele statistice adunate între anii<br />

1878-1880 de c`tre autorit`]ile române, precum [i cifrele utilizate de unele<br />

personalit`]i ale vremii difer` între ele. Incomplete sau exagerate, ele prezint`<br />

interes, variind în jurul cifrei de 150000 de locuitori pentru întreaga provincie,<br />

dar eviden]iind preponderen]a elementului românesc raportat` la celelalte<br />

na]ionalit`]i 3 . Primele estim`rile oficiale ale administra]iei române[ti, publicate<br />

la 7 <strong>septembrie</strong> 1879, de c`tre Oficiul Central de Statistic` men]ionau pentru<br />

Dobrogea 106943 locuitori stabili, dintre care 30236 în jude]ul Constan]a [i<br />

76707 locuitori în jude]ul Tulcea 4 .<br />

Cifrele oferite de primele statistici oficiale române[ti prezentau la sfîr[itul<br />

<strong>anul</strong>ui 1879 în jude]ul Tulcea (Raportul întocmit de prefectul George M.<br />

Ghica) 79735 locuitori care alc`tuiau 15947 de familii 5 . În ceea ce prive[te<br />

capitala jude]ului, ora[ul Tulcea era locuit de 2750 de familii 6 . La începutul<br />

<strong>anul</strong>ui 1880 jude]ul Constan]a num`ra potrivit d`rii de seam` prezentat` de<br />

prefectul Remus Opreanu, 64902 locuitori 7 .<br />

Rena[terea Dobrogei sub aspect demografic la sfâr[itul secolului al XIXlea<br />

a fost favorizat` de legea agrar` din 1882, care asigura integrarea juridic`<br />

[i economic` a provinciei în organismul statului român 8 . Legea a facilitat<br />

întoarcerea multor musulmani refugia]i în 1877, interesa]i de p`strarea propriet`]ilor<br />

din Dobrogea [i a permis stabilirea refugia]ilor bulgari [i români din<br />

jude]ele cedate Imperiului ]arist precum [i a[ezarea multor români din Br`ila,<br />

Ialomi]a, Banat [i nu în ultimul rând a mocanilor transilv`neni 9 . Aplicarea<br />

legii agrare din 1882 [i modific`rile ulterioare din anii 1884 [i 1886 precum [i<br />

legea agrar` din 1888 [i cea din 1903 au favorizat stabilirea a mii de familii<br />

]`r`ne[ti din toate provinciile ]`rii, împletindu-se în mod constructiv caracterul<br />

economico-social cu cel na]ional.<br />

Un rol aparte [i bine definit în evolu]ia demografic` [i economic` a Dobrogei<br />

l-au avut mocanii a c`ror prezen]` în aceast` provincie era atestat`<br />

documentar înc` din secolul al XV-lea. A[ezarea lor definitiv`, ini]iat` la începutul<br />

secolului al XIX-lea, s-a intensificat dup` 1878. Venirea [i stabilirea<br />

lor s-a efectuat în dou` etape distincte. Prima etap`, pân` în <strong>anul</strong> 1882 a înregistrat<br />

un aspect spontan, neorganizat, în func]ie de necesit`]i. A doua etap`,<br />

favorizat` de legea agrar` din 1882, a permis o a[ezare dirijat`, ordonat` [i<br />

EX PONTO NR.3, <strong>2005</strong><br />

199

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!