Nr. 3 (08) anul III / iulie-septembrie 2005 - ROMDIDAC

consult`rii fi[ierelor de c`r]i [i periodice din marile biblioteci. Unii, ca Ion
Popescu, fuseser` p~r~]i de \ndrum`tori [tiin]ifici de teapa lui L. Grunberg,
al]ii erau doar b`nui]i de lecturi nocive. O mie dou` sute de poliglo]i [i cititori
\nr`i]i, \nchi[i \n bar`cile din B`r`gan, unde nu exista nici o carte – numai
dispre] fa]` de „c`rturari”.
F.C. Pavlovici, viitor ziarist [i critic literar, g`se[te explica]ia psihologic` a
urii fa]` de ace[ti de]inu]i cu o excep]ional` preg`tire intelectual` \n complexul
de inferioritate al anchetatorilor [i procurorilor, care, neav~nd experien]a lecturii,
se osteneau silabisind declara]iile celor interoga]i. Cu toate c` unii dintre
ei \ntrerupeau b`taia aresta]ilor pentru a-[i sus]ine examenele la Facultatea
de Drept, asta nu lichida handicapul [i ura supersti]ioas` \n fa]a omului cult:
procurorul, c`pitan Aurel Mih`ilescu, \ncurca \n chip penibil numele aresta]ilor
cu cel al scriitorilor pe care ace[tia \i citiser`. F.C. Pavlovici era confundat cu
Zaharia Stancu [i se mira c` nu-i confundat cu titlul c`r]ii acestuia, Descul].
Autorul nu se mai mir` de incoeren]a [i limbajul de be]ivan al magistra]ilor,
ru[i de limb` rom~n`, ci de faptul c`, dup` Revolu]ia din 1989, c`pitanul Liviu
Prun`, judec`torul care l-a condamnat \n anii '50 pentru lecturi du[m`noase,
a fost avansat la gradul de general.
çn lag`rul de la Salcia, la canal, oamenii \nva]` limbi str`ine [i ]in conferin]e
ca s` nu uite de umilin]ele [i suferin]ele indescriptibile, deasupra
puterii noastre de \n]elegere. P~n` [i cadre comuniste, c`zute \n dizgra]ie,
ca generalul de avia]ia C. Fulga, caut` o punte de apropiere de natur` intelectual`
c~nd \i spune cuiva care vorbea despre „Capra cu trei iezi”: „M`
bucur c` avem lecturi comune”.
Cine erau conferen]iarii? Cele mai multe pagini \l evoc` pe preotul
Gh. Chiriac, unul care suferea de „insa]ietate cultural`”. Cu citate din
Kierkegaard [i Sfin]ii P`rin]i \i convingea pe ceilal]i c` opusul disper`rii este
credin]a. Era cu adev`rat un „doctor de suflete”.
Viitorul prozator Al. Ivasiuc, pe atunci ex-student \n medicin`, cu din]ii
dezb`tu]i \n timpul anchetei, transformat \ntr-un sac de oase ambulante din
cauza imposibilit`]ii de a se hr`ni, avea \n schimb o energie verbal` debordant`.
Citise c`r]i esen]iale \n domeniul filosofiei [i psihiatriei.
Viitorul istoric Al. Zub, suferind de pl`m~ni, nu se l`sa dobor~t de duhorile
bar`cii. Repara hainele rupte ale prietenilor cu m~na lui fin`, „modelat` de
bibliotec`”: \nv~rtea acul improvizat din s~rm` grosolan` ca un copist pana
de caligraf. ç[i ]inea conferin]ele sobru [i academic, \ntristat s` vorbeasc` \n
vacarmul creat involuntar de ascult`torii s`i, nevoi]i s` se a[eze \n acela[i
spa]iu, pe h~rd`ul cu fecale al bar`cii transformate \n sal` de conferin]e.
Matei Cocuz, profesor de matematic`, tot de la Ia[i, tr`ia cu antichitatea
„\n rela]ii de familie”, iar orientalistul Sergiu Al. George, \ngrijorat p~n` la
mu]enie de soarta pre]ioaselor tomuri din biblioteca sa, a \ntinerit la aflarea
ve[tii date de so]ie prin un anume semn, c` volumele se afl` la loc sigur.
Drept recuno[tin]`, inventa despre sine, om care-[i petrecuse mai toat` via]a
\n biblioteci, „mici \nt~mpl`ri scandaloase care se potriveau mai bine unui ne-
[tiutor de carte”. çn tactica aceasta recunoa[tem inten]ia de a diminua elanul
du[manilor c`r]ii.
Dramaturgul I.D. S~rbu, fost student al lui Blaga, ]inea conferin]e de filosofie
a culturii, estetic` [i psihologie, cu capacitatea inepuizabil` de improviza]ie
a omului de crea]ie. De re]inut umorul cu care comenteaz` autorul gestul unor
camarazi de origine german` - troica s`seasc` - de a lua imediat „noti]e pe
fundul gamelelor sau pe talpa bocancilor”.
EX PONTO NR.3, 2005
141