Nr. 3 (08) anul III / iulie-septembrie 2005 - ROMDIDAC

civiliza]ia mondial` actual` se afl` sub semnul comunic`rii, aceast` carte
deschide [i marcheaz` drumul c`tre ea”. În aceea[i idee, exprimat` atât de
sintetic de profesoara belgr`dean`, se înscrie [i traducerea unei antologii de
proz` scurt` româneasc` din secolul XX, aflat` în lucru, pe care Lucian Pavel
o realizeaz` împreun` cu studen]ii s`i de la Lectoratul de limba român` [i cu
scriitorii Simion L`z`reanu [i Daniela Popov.
A[adar, înso]indu-se „cu limba român` în lume”, profesorul Lucian Pavel
realizeaz` un remarcabil demers didactic-c`rtur`resc.
¥ara mur`turilor
I storia mai veche ne-a înv`]at c` românul e frate cu codrul. În grade de
rudenie la fel de apropiate ar trebui plasate, mergând pe linia serviciilor
reciproc avantajoase, dup` cum gl`suia o sintagm` cândva la mod`, [i Marea
Neagr`, [i Delta Dun`rii, [i Mun]ii Carpa]i. De fapt, românul se afla într-o rela]ie
cordial` cu toate formele de relief înfr`]ite în spa]iul carpato-danubio-pontic.
Întreaga natur` mioritic` s-a pus în slujba sentimentului românesc al comuniunii
cu un biotop binecuvântat. Din alt` parte ne-au venit nou` necazurile,
iar, uneori, ni le-am creat [i singuri. Desigur, nu dintr-un viciu masochist, ci
din prea mult` imagina]ie altoit` pe o prea pu]in` adaptare la realitate. Adic`,
povestea binecunoscut` cu teoria [i practica. De, fire de poet, românul! Cele
mai virile proiecte îi e[ueaz` în reverii. Sau în viziuni, în prognoze [i, mai nou,
în programe de guvernare.
Dar s` ne întoarcem la subiect. Dup` ce s-a înfr`]it cu codrul, mai nou,
românul, îmboldit de un pragmatism de nevoie, [i-a extins aria rela]iilor privilegiate.
De pild`, în prag de iarn`, are o atrac]ie deosebit` pentru legumele
g`zduite temporar în diverse recipiente, într-o gam` variat` de m`rimi [i
forme, de la borcane [i putinici, la bidoane [i butoaie. Leguma acrit` în suc
propriu, iat` simbolul sub care vor fiin]a de acum înainte, pân` la prim`vara
izb`vitoare, buc`t`riile, c`m`rile, debaralele, balcoanele, pivni]ele [i beciurile
de pe cuprinsul României. Mai nou, afl`m din ziare c` mur`tura româneasc` a
atins statutul de marf` pentru export. Al`turi de broa[te, melci [i ghebe, ea va
da m`sura for]ei noastre economice de mari exportatori pe pia]a occidental`,
netezindu-ne drumul, cam plin de hârtoape în rest, spre mult visatul statut de
economie natural-func]ional` de pia]`.
Voio[ia buc`lat` a gogo[arului, iste]imea crocant` a castrave]ilor, generozitatea
multiplicat` a conopidei, vigilen]a exagerat` a ardeilor, utilitatea
convertit` a gogonelei [i, peste to]i [i toate, retorica inepuizabil` a verzei,
vor rescrie, timp de câteva luni, epopeea sfâr[itului [i începutului de an. Vor
c`dea stele [i burse celebre, imperii se vor împu]ina, speran]e [i pronosticuri
se vor n`rui, vor sec`tui bugete [i fonduri europene, vor demisiona consilieri [i
mini[tri, vor pieri ministere, dar mur`tura româneasc` va fi de neclintit, singura
certitudine într-o lume atât de nesigur`. Unica prieten` într-un univers potrivnic.
Se cuvine, a[adar, s`-i omagiem fidelitatea neînvins` de frigul apartamentelor,
s`-i l`udam solitudinea în care î[i face datoria pe masa gola[` a românului,
s`-i cinstim perseveren]a cu care ne împinge înainte o via]` tot mai obosit`.
Cât timp are mur`tura al`turi, românul poate visa lini[tit la viitoarea întâlnire
cu fr`gezimea urzicii.
EX PONTO NR.3, 2005
67