Nr. 3 (08) anul III / iulie-septembrie 2005 - ROMDIDAC

PETRU URSACHE
T
EX PONTO NR.3, 2005
178
etnosofie
Retorica Tu-ului sau despre „tu-ul meu”
Motto
„Nu fac ce vreau, ci fac ce ur`sc”
Pavel (Romani, 7.15)
ematica Tu-ului a fost pentru prima dat` înscris` în discurs filosofic dezvoltat
[i coerent, dup` câte [tiu, în cartea lui Martin Buber Eu [i Tu, de la jum`tatea
secolului trecut, publicat` în german` [i tradus` în române[te nu de mult`
vreme. Lucrarea se dorea o teorie a fiin]ei [i, totodat`, o replic` la problematica
Sinelui, în febril` vog` în deceniul al treilea, înc` dup` prima variant` a
volumului Sein und Zeit, de cel`lalt Martin, adic` de Heidegger. ßi într-un
caz [i în altul, ni se propune un nou cod de valorificare a omului avându-se
ca justificare calitatea raporturilor individ/lume. Gândirea clasic` f`cuse arhicunoscut`
ideea c` demersul cunoa[terii se împline[te, adic` î[i g`se[te
un punct de ajungere în momentul însu[irii con[tientizate, nu mecanice [i
cantitative, a „datelor imediate” (Henri Bergson) ale realit`]ii. Lumea nu mai
este o terra incognita, ci un spa]iu deschis, familiar, pe cuprinsul c`ruia pot fi
imaginate (chiar construite) domenii [i castele dup` dorin]`. Eul reflexiv nu se
mai simte izolat, ci proiectat „dincolo” [i înmul]it în forme dioptrice [i înt`ritoare.
În acord cu aceast` logic` a cognoscibilului au ap`rut [colile de tip simpatetic,
precum [i intropatiile în succesiune hegelian` [i fenomenologic`.
Ce nelini[ti [i n`zuin]e de realizare/afirmare cunoa[te în adâncurile sale
eul reflexiv, ca destin tragic [i existen]ial, aceasta este problema acut` care
se ive[te la orizontul Fiin]ei [i al Dasein-ului. Fenomenele de sistol` [i de
diastol`, de reculegere [i de expansiune sunt în permanent` mi[care dialectic`
în via]a spiritului modern. Martin Heidegger pune accent pe sistol`, Martin
Buber pe diastol`. Exist` neîncetat un început al începutului pentru a fi reg`sit`
iar`[i [i iar`[i „noua” direc]ie [i elementele ei roditoare în perspectiv`. Pentru
Heidegger alteritatea se situeaz` pe un plan secund. Nevoia de alteritate s-a
consumat cu ardoare în faza prim` [i dioptric` a activit`]ii meditative a eului.
Fiin]a a f`cut înconjurul tu-ului [i a constat de visu în ce m`sur` se cuvine
s`-l raporteze la sine. Îns` aceasta înseamn` abia jum`tatea drumului [i a
cunoa[terii, o faz` pe orizontal`, am putea spune. Urmeaz` a doua, ori a n,