Nr. 3 (08) anul III / iulie-septembrie 2005 - ROMDIDAC

pe ]ar` era de 18,4%. Densitatea medie a popula]iei a crescut de la 5-6 locuitori
pe km 2 în 1880 la 24,5 locuitori pe km 2 în anul 1912. Densitatea era mai mic`
în jude]ul Tulcea din cauza marilor întinderi de ap`, 19,8 locuitori pe km 2 [i de
30,3 locuitori pe km 2 în jude]ul Constan]a 16 . Tabloul etnic dobrogean în cadrul
c`ruia românii reprezentau 56,8%, dovedea eficien]a politicii demografice a
statului român pentru dezvoltarea [i încadrarea acestei regiuni în trunchiul
na]ional românesc.
Prin tratatul de pace de la Bucure[ti din 28 iulie 1913 aspectul demografic
dobrogean a suferit modific`ri prin aportul adus de popula]ia celor dou` jude]e
din Dobrogea de Sud. În urma r`zboiului ruso-româno-turc, din 1877-1878,
prin hot`rârile Congresului de pace de la Berlin, Dobrogea de Sud, a fost
rupt` din provincia transdanubian`, suferind mari transform`ri demografice în
perioada urm`toare. Popula]ia bulg`reasc` avea o vechime mic`, fiind stabilit`
în aceste locuri de curând, comparativ cu popula]ia musulman`, mult mai
numeroas`, ce fusese colonizat` de secole de c`tre Imperiul otoman. Nici una
dintre na]ionalit`]ile Dobrogei de Sud nu de]inea majoritate absolut`. Bulgarii
din aceast` parte a Dobrogei nu erau autohtoni [i nu reprezentau popula]ia
majoritar`, a[a cum încercau s` demonstreze unele lucr`ri de propagand`
bulgar` sau bulgarofile 17 . În anul 1912, potrivit statisticilor bulgare, structura
popula]iei din Dobrogea de Sud era urm`toarea: 136224 turco-t`tari (48%),
121925 bulgari (43%), 6602 români (2,3%), 18026 alte na]ionalit`]i (6,3%) 18 .
Dup` unii istorici contemporani bulgari, elementul bulgar predomina, num`rând
134355 locuitori (47,67%), urmat de cel musulman cu 106568 locuitorii
(37,8%). Românii erau în num`r de 6348 locuitori (2,3%) iar locuitorii de alte
na]ionalit`]i erau în num`r de 34736 (12,3%) 19 . Trebuie subliniat faptul c`,
departe de a avea vechimea românilor sau a musulmanilor, bulgarii din cele
dou` jude]e sudice erau rezultatul unei coloniz`ri recente [i artificiale, început`
firav pe cont propriu [i din proprie ini]iativ`, la sfâr[itul secolului al XVIII-lea
[i începutul secolului al XIX-lea. Aceast` colonizare a fost intensificat` [i
organizat` de stat în timpul st`pânirii Dobrogei de Sud de c`tre Principatul
Autonom Bulgar. Vechea istoriografie bulgar` (filologul L. Miletici [i istoricul
C. Jireček) recunoa[te, în spiritul adev`rului istoric, acest fapt, afirmând la
vremea respectiv` c` popula]ia bulgar` din nord-estul Bulgariei, în special
cea din Dobrogea [i din cercurile Varna, Silistra [i ßumla, provine în marea
ei majoritate din sudul Bulgariei [i din regiunile muntoase ale Balcanilor.
Popula]ia autohton` româneasc` din Dobrogea de Sud a fost grav afectat`
din punct de vedere numeric de politica de colonizare a zonei cu elemente
alogene musulmane, iar mai târziu bulgare, politic` dus` în mod constant de
Imperiul otoman, iar dup` 1878 de statul bulgar 20 . Românii au avut o locuire
permanent` [i numeroas` în regiunile de pe malul Dun`rii. Centrul [i estul
Dobrogei de Sud a fost locuit de mocanii transilv`neni, cu a[ez`ri înfloritoare.
Vechimea [i bun`starea lor material` era atestat` de prezen]a bisericilor
ortodoxe pe care le între]ineau împreun` cu [colile române[ti din Turtucaia
[i Silistra, cea din urm` devenind la 1869 centru cultural-na]ional românesc.
Al`turi de ace[tia s-au a[ezat în mod individual, înainte dar [i dup` 1878,
aromânii (negustori, hangii, gr`dinari, croitori, oieri). A[ezarea lor va continua
[i dup` anul 1913, prin stabilirea unor func]ionari [i intelectuali 21 .
Dup` anul 1913, regatul României a luat m`suri pentru îmbun`t`]irea
structurii etnice, încurajând stabilirea românilor în Dobrogea de Sud. Politica
de înt`rire a elementului românesc în aceast` zon` precum [i în întreaga
EX PONTO NR.3, 2005
201