Nr. 3 (08) anul III / iulie-septembrie 2005 - ROMDIDAC

EX PONTO NR.3, 2005
170
afla în lupt` cu cea catolic`, asociat` în expansiunea ei c`tre ]`rile Române
cu feudalii maghiari [i poloni. 6
Amenin]at` în îns`[i fiin]a ei ca institu]ie ecleziastic`, periclitându-i-se
pozi]iile câ[tigate printre marii latifundiari, având posibilit`]i reduse în crearea
unor forme noi de captare a maselor, ortodoxia a manifestat fa]` de teatru o
atitudine pu]in binevoitoare. Cei care l-ar fi practicat ar fi trebuit s` înfrunte
afurisenii [i caterisiri, prescrise prin canoane, „hot`rând ca nici un b`rbat s`
se îmbrace cu podoab` muiereasc` sau muiere cu cea cuvenit` b`rba]ilor.
Dar nici cu masce comice[ti sau satirice[ti sau tragice[ti s` se îmbrace. Deci
cei ce de acum înainte ceva din cele de mai înainte zise s-ar apuca a face,
dup` ce s-au în[tiin]at de aceste, ace[tia de vor fi clerici, poruncim s` se
cateriseasc`, iar de vor fi mireni s` se afuriseasc`”. 7
Drama liturgic`, miracolele, misterele dramatice, „sacra reppresentazione”,
r`mân etape de dezvoltare a teatrului religios apusean. Paralel cu acesta,
cultura medieval` apusean` a produs [i un teatru profan, adresându-se cam
aceluia[i public, în majoritatea lui fiind alc`tuit din popula]ia burghez` a ora[elor
în dezvoltare. Jongleri (derivând din latinescul joculatores), minnesingeri,
moralit`]i, farse, to]i [i toate au însemn`tatea lor bine definit` în peisajul
general al lumii medievale. 8
În arta teatral` popular` româneasc` se reg`sesc urme din elementele
de art` teatral` cuprinse în riturile, ceremoniile [i spectacolele din epoca
str`veche ce au continuat s` se dezvolte de-a lungul timpului în prezen]a
civiliza]iilor antice grece[ti [i romane [i, mai târziu, prin asimilarea unor elemente
ale culturii vechilor slavi. 9
„În sunetul cimpoaielor [i tobelor de piele, eroii proveni]i din rituri arhaice
cu idoli [i m`[ti, turca sau brezaia, unchia[ii [i mo[negii, c`lu[arii, cucii, dr`gaica
[i paparudele celebrau rodirea turmelor [i a câmpurilor, privegherea
mor]ilor, echinoc]iile [i solsti]iile calendarului natural, trecerea anotimpurilor
[i mersul stelelor.” 10
C`lu[arii fac parte, spre exemplu, dintr-un ciclu de datini consacrate s`rb`torilor
solsti]iale [i echinoc]iale 11, având ca tem` central` caii solari, afla]i
în opozi]ie cu caii infernali.
Având o origine str`veche, probabil din comuna primitiv`, jocul c`lu[arilor
reprezint` nu doar un spectacol complex, ci o datin` mitologic` complex`, din
care face parte integrant` [i spectaculozitatea 12 . Datina c`lu[arilor deschide
[i închide zilele consacrate Rusaliilor (lat. Rosalia), una din cele mai vechi [i
mai respectate s`rb`tori arhaice la romani, preluat` de cre[tini [i asimilat`
cu s`rb`toarea „În`l]area”.
„Romanii [i prin ei daco-romanii considerau s`rb`toarea Rosalia (s`rb`toarea
trandafirilor), ca o zi consacrat` cultului mor]ilor, când se f`ceau
praznice la morminte. La daco-romani [i mai apoi la români ziua de Rusalii
s-a transformat într-un ciclu de 9 zile numite Rusalii, care au c`p`tat [i alte
conota]ii în calendarul mitic românesc, pe lâng` ziua festiv` consacrat` cultului
mor]ilor (prin Mo[ii de rusalii, zi de praznic [i de poman` funerar` ) [i
cultul solsti]ial al soarelui pentru roade bogate în agricultur`, pentru protec]ia
vegeta]iei [i a apelor [i a medicinii magico-mistice, pentru tratarea unor boli
psihosomatice”. 13
Originile str`vechi ale jocului, leg`tura dintre c`lu[ari [i cultul solar, independent
sau dependent de Rusalii, au constituit obiect de studiu pentru mul]i
oameni de [tiin]`, istorici [i cercet`tori români [i str`ini. Dimitrie Cantemir 14 ,
Franz Iosef Sulzer 15 , Ion Eliade R`dulescu 16 , Theodor Burada 17 , Romulus