Nr. 3 (08) anul III / iulie-septembrie 2005 - ROMDIDAC

19 l), cu corpul conic [i mânerele cu sec]iune oval`, datat` de autor în sec.
I a.-I p.Chr. 18 . Amfora fragmentar` de la Tulcea prezint` asem`n`ri formale
cu vasul de capacitate publicat de Maria Coja în Histria 5 19 . Argila cafenie cu
cuar] [i scoici fin pisate cu granule negre [i maro, cu mic` alb` [i angob` la
culoare, este oarecum asem`n`toare celei întrebuin]ate la confec]ionarea
amforei descoperit` la Noviodunum. La data public`rii depozitului, autorul nu
cuno[tea analogii pentru amfora încadrat` de el în tipul 7 de la Aegyssus.
P. Dupont, care a v`zut toarta [tampilat` descoperit` la Noviodunum
[i a avut amabilitatea s` analizeze compozi]ia acestei produs la Lyon, ne-a
comunicat c` aceasta nu apar]ine grupei de ceramic` histrian`, fiind mai
degrab` produsul unui atelier din teritoriu, f`r` a se pronun]a asupra unei
anumite perioade cronologice. Considerând c` amfora, c`reia îi apar]ine fragmentul
de toart` [tampilat`, a fost fabricat` în sec. II-I a.Chr., ne vine greu s`
accept`m ideea existen]ei unor ateliere private în teritoriul histrian, ateliere
care produceau amfore, a[adar ambalaje comerciale, într-o period` destul de
tulbure pentru întreaga zon` istro-pontic` 20 . Este clar c` explica]ia celor dou`
[tampile trebuie c`utat` în caracterul privat al produc]iei de amfore, executate
la comanda autorit`]ilor histriene, dar acest lucru se putea produce, ori înainte
anul 200 a.Chr., ori dup` preluarea Dobrogei de c`tre romani.
ßi, ceea ce ne împiedic` s` ne pronun]`m definitiv asupra dat`rii piesei
de la Noviodunum, este faptul c` toate descoperirile ceramice din zon` [i din
s`p`turile noastre, care în anul 2003 s-au adâncit pân` la – 2,10 m sub nivelul
[oselei actuale, nu coboar` mai jos de mijlocul sec. I p.Chr.. Dac` avem în
vedere cele postulate de Suceveanu asupra debuturilor modeste ale ceramicii
locale histriene din sec. I p.Chr. [i asupra recrudescen]ei formelor orientale
de la jum`tatea sec. III p.Chr., am înclina spre acordarea unei aten]ii sporite
produselor amforice catalogate la Histria drept “pontice”, din argil` cu mic`
[i calcar, apar]inând sec. III p. Chr. (vezi tipul 56 - prima jum`tate a sec. III
p. Chr., din argil` c`r`mizie, maro-c`r`mizie sau maro poroas`, cu mic` [i
angob` la culoare în cazul tipului 58) 21 .
1 Marcelle F. Lambrino, Les vases archaïques d’Histria, Bucharest, 1938.
2 V. Canarache, Importul amforelor [tampilate la Histria, Bucure[ti, 1966.
3 S. Dimitriu et M. Coja, Le céramique arhaïque et les débuts de la cité pontique
d'Histria, Dacia N.S., 2, 1958, 69-92
4 P. Alexandrescu, Histria 2, Bucure[ti, 1966 (sub redac]ia lui Em. Condurachi) ;
P. Alexandrescu, La céramique d’époque archaïque et classique, VIIe-IVe s., Histria
4, Bucure[ti-Paris, 1978.
5 M. Coja et P. Dupont, Histria 5. Ateliers céramiques, Bucharest – Paris, 1979.
6 Al. Avram, Histria 8. Les timbres amphoriques. 1. Thasos, Bucharest – Paris,
1996.
7 N. Conovici, Histria 8. Les timbres amphoriques. 2. Sinope, Bucharest – Paris,
1998.
EX PONTO NR.3, 2005
191