Nr. 3 (08) anul III / iulie-septembrie 2005 - ROMDIDAC

EX PONTO NR.3, 2005
160
largul concurs al profesorului de geografie, despre lumea m`rii, se vede nevoit
s` cedeze mereu \n fa]a realit`]ii. Altfel zis, Adio, Robert este o scriere
a unei demistific`ri, o carte a unor iluzii sf`r~mate. Consemnare deci a unei
„demol`ri” – abandonarea for]at` a iluziilor marin`re[ti – textul acestui roman
nu e lipsit de o triste]e „dulce”, ticul verbal pentru marcarea demitiz`rii fiind
replica „aiurea, dom' profesor”. Se poate vorbi chiar de un anume dramatism
al nara]iunii, un dramatism sui generis, produs, cum s-a zis, de confruntarea
dintre imaginea m`rii, idilic`, f`urit` mental, [i aceea dur`, oferit` de realitate.
Confruntarea se realizeaz`, \n]elegem deci, prin fluxul [i refluxul memoriei,
astfel c`, \n construc]ia lui, romanul se define[te prin alternarea planurilor
temporale, relatarea prezentului depoetizat fiind intersectat` de fragmente ale
imaginii roze din anii de [coal`. Inser]iile trecutului, binevenite, au un efect de
aerare a atmosferei caracteristice vie]ii trudnice a celor de pe mare [i, puse cap
la cap, se ob]ine un poem colorat dedicat m`rii de c`tre adolescen]`. çmpletire
[ocant` de lirism [i satir`, Adio, Robert e o proz` modern` ca organizare a
materiei [i viziune literar`. Uz~nd de formula romanului \n roman, nara]iunea
principal` face loc unor structuri epice de \ntinderi mai reduse: Povestea lui
Ghelase, Povestea lui Bondalici, Povestea lui Bojocea, Povestea lui Zaremba
– toate acestea ni[te biografii-portrete \n care via]a personajelor se \mplete[te
la prezent cu existen]a eroului-povestitor. Profilul lor este creionat cu o mare
\ndem~nare, prin formule satirice relevante.
O scriere accentuat satiric` este [i Separa]ia bunurilor, a c`rei epic` ne
poart` \ntr-una din sta]iunile balneare de pe litoral. „Ochi” atras de traumele
omene[ti de grup sau individuale, autorul arat` c` este un atent observator
al vie]ii, care [tie s` p`trund` \n noianul de fapte [i s` re]in` pe cele care
„vorbesc”. Lumea investigat` de ast`dat` este format` din cei veni]i la odihn`,
care iau vacan]a ca pe o perioad` de sl`bire a moralit`]ii, prilej pentu scriitor
de a dezv`lui [i satiriza conduita frivol`. Paralel \ns` cu observarea grupului
de oaspe]i de la „b`tr~na vil`” a lui Agop, prozatorul \nf`]i[eaz` umanitatea
localnicilor. çn planul personajelor, romanul prezint` dou` caractere [i atitudini
de via]` situate la poli opu[i: Buzincu [i Biciu -, acesta din urm` \ntruchiparea
spiritului afacerist [i a [efului vulgar, \n conturarea c`ruia C. Novac face dovada
unei remarcabile capacit`]i de portretizare. Urm`toarele dou` volume
– Var` nebun` cu b`rci albastre [i Plutind avan pe marea cea ad~nc`
- subliniaz` prin noi elemente anume laturi de profil artistic ale ciclului romanesc
\n discu]ie. Cel dint~i, roman cu episoade picare[ti, scris cu verv` [i
inteligen]`, propune un text plin de culoare [i umor, ale c`rui personaje au
verosimilitatea, \n vreme ce Plutind avan…, poveste fantastic` cu un str`in
strecurat la bordul cargoului „Arcadia”, v`de[te mult profesionalism \n radiografierea
lumii interioare [i exterioare.
Punctul mort, cel din urm` roman al lui C. Novac, cu r`d`cina \n acela[i
univers marin, este, epic vorbind, povestea vie]ii unui om al m`rii din anii
'60 – Mierloiu – care, dup` o existen]` aventuroas` prin Europa interbelic`,
e[ueaz` \n tentativa de a fugi din ]ar` cu un vas american. Romanul acesta
atrage aten]ia \n chip special prin formula \n care este scris, discursul narativ
fiind elaborat \n spiritul prozei postmoderniste. N-are rost s` intr`m \n am`nunte
\n aceast` privin]`, suficient s` constat`m c` autorul v`de[te aplica]ia/
inventivitatea pentru formula narativ` complicat` la care a apelat.
Este locul s` ne referim [i la un alt aspect important al literaturii lui C.
Novac: stilul. Proza acestui scriitor, realizat` dup` o strategie narativ` inci-