Nr. 3 (08) anul III / iulie-septembrie 2005 - ROMDIDAC

EX PONTO NR.3, 2005
202
provincie reîntregit`, a constituit o ac]iune prioritar`, de însemn`tate na]ional`
a statului român, care prevedea un amplu program legislativ [i economic
de împropriet`rire a familiilor de români reg`]eni sau aromâni (români
macedoneni). În anul 1914 populatia Dobrogei num`ra 678324 locuitori, iar
în 1915, 693199 locuitori 22 . În anii existen]ei în cadrul statului român (1913-
1940) cu o întrerupere în perioada august 1916 - noiembrie 1918, ca urmare
a ocup`rii întregii provincii de c`tre trupele invadatoare ale Puterilor Centrale,
Dobrogea de Sud a beneficiat de o aten]ie aparte din partea autorit`]ilor [i a
for]elor politice ale ]`rii, pe m`sura complexit`]ii problemelor social-na]ionale
[i economice din zon` 23 .
Evolu]ia fireasc` a Dobrogei a fost întrerupt` brusc de primul r`zboi mondial.
În timpul ocupa]iei Puterilor Centrale o mare parte a popula]iei române[ti
s-a refugiat peste Dun`re, în Moldova sau Basarabia.
Progresele economice înregistrate pân` la izbucnirea primului r`zboi
mondial au permis o evolu]ie demografic` corespunz`toare a Dobrogei, cu
modific`ri substan]iale în favoarea popula]iei române[ti, dar în contextul respect`rii
dreptului tuturor grup`rilor etnice.
1 Vasile M. Kogãlniceanu, Dobrogea (1879-1909). Drepturi politice fãrã libertã]i,
Librãria Socec & Comp., Bucure[ti, 1910, p. 117-118; Biblioteca Academiei Române
(se va cita B. A. R.), fond Manuscrise. D.A.Sturdza, XVI, Varia, 153.
2 M. Vlãdescu-Olt, Constitu]ia Dobrogei, Bucure[ti, Tipografia „dr. P. C. Cucu”,
1908, p. 3. Întemeietor al Administra]iei Domeniilor Statului din Dobrogea, acesta a
sus]inut cã provincia poate fi reunitã cu patria-mamã prin „întãrirea românismului…[i
oblãduirea dreaptã doveditã întregii popula]iuni, fãrã deosebire de neam [i religie”.
3 Baron d’ Hogguer, Reissegnement sur la Dobroudja. Son état actuél, ses ressources
et son avenir., Bucharest, 1879, p. 40. Popula]ia Dobrogei era estimatã în
1879 la 134736 locuitori fãrã districtele Mangalia [i Silistra-Nouã.
4 Statistica din România, Oficiul Central de Statisticã, Ministeriu de Interne, Bucure[ti,
1879, Tipografia Statului, p. I. Cea mai numeroasã era popula]ia românescã,
de 31177 locuitori, urmatã de 28715 bulgari, 16493 turci, 6540 tãtari, 1058 lipoveni,
6162 ru[i, 2471 germani, 3165 greci, 803 armeni.
3 6 Gh. Dumitra[cu, Un document privitor la situa]iunea jude]ului Tulcea în anul
1879, în „Peuce”, IV, 1973-1975, p. 278-280.
6 Arhivele Na]ionale Istorice Centrale (se va cita A. N. I. C.), fond Ministerul de
Interne (se va cita M. I.), Administrative, dosar nr. 134/1879, f. 37- 42. În Tulcea trãiau
600 familii române[ti, 1000 familii bulgãre[ti, 800 familii ruse[ti, 150 familii turce[ti,
200 familii grece[ti, 38 familii ]igãne[ti.
7 „Farul Constan]ei”, II, nr. 36, 18 ianuarie 1881, p. 1-3. Popula]ia era alcãtuitã din
14884 români (23%), 14947 turci (23%), 22584 tãtari (35%), 7919 bulgari (12%), 2607
greci (4%), 295 armeni (0,4%), 322 lipoveni (0,5%), 468 evrei (0,6%), 116 germani
(0,2%) [i aproximativ 250 locuitori de alte na]ionalitã]i
8 I. Nedelniceanu. Legi [i regulamente privitoare la proprietatea imobiliarã în
Dobrogea, Editura Librãriei Stãnciulescu, Bucure[ti, f. a., p. 25- 44.
9 Multe cereri de stabilire în Dobrogea erau înregistrate ca provenind [i din jude]ele
Vla[ca, Putna, Tecuci, Covurlui, Tutova, Muscel, Dolj, Mehedin]i, Râmnicul-Sãrat,
Buzãu. Pânã în anul 1885 s-au stabilit în Dobrogea circa 20-25000 de ]ãrani,