Nr. 3 (08) anul III / iulie-septembrie 2005 - ROMDIDAC

social-economic` a altor popoare trebuie c`utat` în condi]iile istorice deosebite
în care a fost nevoit` s` evolueze aceast` parte de lume.
N`v`lirile popoarelor în migra]iune, înso]ite de pustiiri [i distrugeri, insuficientele
intervaluri de lini[te, au împiedicat sau au întrerupt progresul
economiei locale, formarea unor centre cu caracter or`[enesc puternic, cre[terea
produc]iei [i deci a schimbului, condi]ii de baz` pentru descompunerea
formelor semipatriarhale de existen]` social`. 37 Pe de alt` parte, „domina]ia
otoman` în Dobrogea, timp de peste patru secole [i jum`tate, a influen]at
civiliza]ia locului, reducând-o la un primitivism similar cu cel al st`pânilor.” 38
M`rturii scrise despre manifest`ri de spectacol în via]a public` româneasc`
pentru aceast` lung` epoc` avem pu]ine [i datând din perioade târzii. Dar,
se poate deduce prin similitudine cu datele din istoria popoarelor învecinate,
existen]a unor multiple forme de spectacol ini]iate [i între]inute de clasa dominant`
în interes propriu.
Existen]a comptuoarelor genoveze din lungul litoralului [i de pe linia Dun`rii,
despre care am vorbit, leg`tura lor cu emporiile de la Caffa sau Pera, ne
d` dreptul s` ne imagin`m c` existau nu numai intense schimburi comerciale
între ele, ci [i un raport cultural pe m`sur`.
Vorbind despre starea coloniei de la Caffa la sfâr[itul secolului al XIV-lea
[i începutul celui de al XV-lea, Gheorghe I. Br`tianu îl citeaz` pe Mihai Berza
care spune, între altele: „La fel ca în cazul celorlalte colonii, aspectul însu[i
al Caffei se schimb` în secolul al XIV-lea. Modestele a[ez`ri din secolul
precedent, prev`zute cu instala]ii strict speciale pentru a opera tranzac]ii
comerciale, sunt peste tot înlocuite cu cartiere întregi, uneori chiar de ora[e
înconjurate de ziduri puternice, înzestrate cu turnuri masive, dispunând de
adev`rate fort`re]e (…).” 39
Cât despre via]a la ad`postul acestor ziduri, cit`m acela[i autor: „A[a cum
îl descrie D-na Skrzynska, într-unul din studiile sale recente asupra coloniilor
din Crimeea, ora[ul era foarte animat; popula]ia compus` din italieni, greci,
armeni, evrei, turci, t`tari – „valahii”(românii) ar trebui ad`uga]i de asemenea,
a[a cum înregistreaz` socotelile coloniei – forfotea pe str`zi, în pie]e [i
pe cheiuri. Toat` aceast` mul]ime î[i celebra s`rb`torile în mod zgomotos;
s`rb`torile cre[tine erau înso]ite de diverse reprezenta]ii, care atr`geau chiar
[i pe cei ce nu erau cre[tini. La Cr`ciun, palatul era luminat în întregime; se
parcurgeau str`zile la lumina tor]elor, se aprindeau ruguri, se oferea tuturor
o gustare pe strad`: vin, pr`jituri, mere, struguri, migdale. Pentru a s`rb`tori
Boboteaza, se organiza o procesiune religioas`; preo]ii greci intonau „calimera”,
iar catolicii „laudes”. Ora[ul r`suna de clopote, clerul binecuvânta apele,
iar copiii se aruncau în mare sub ochii celor de fa]`. S`rb`toarea popular` a
Sfântului Ioan Botez`torul, din var`, era înso]it` de dansuri [i jocuri, în jurul
rugurilor în fl`c`ri; se ilumina toat` coasta [i toat` lumea lua parte la s`rb`toare.
În acela[i fel era s`rb`torit Pa[tele [i Sfântul Gheorghe. În fiecare an
aveau loc curse de cai. În acele zile tot ora[ul era împodobit cu drapele de
culori variate [i ornate cu blazoane, iar întreaga garnizoan` primea un surplus
de alimente. Se organizau regate cu b`rci cu pânze, se ridicau în str`zi
estrade pentru a asista la reprezenta]iile teatrale; pentru reprezenta]ii erau
cerute vulpi, coco[i, vase, funii, pinteni [i panglici (…)”. 40
Chiar dac` diferit` în amploarea manifest`rilor, situa]ia trebuie s` fi fost
asem`n`toare în cet`]ile dun`rene Vicina, Solina, Sancti Georgi, Licostomo,
Maurocastron, sau în cele de pe litoralul M`rii Negre, Constanza, Pangalia,
EX PONTO NR.3, 2005
173