Nr. 3 (08) anul III / iulie-septembrie 2005 - ROMDIDAC

EX PONTO NR.3, 2005
90
Forma nebuniei este determinat` de condi]ii organice [i temperamentale.
Cum majoritatea nebunilor se recruteaz` dintre depresivi, este fatal ca forma
depresiv` s` fie mai frecvent` la nebuni, dec~t st`rile de exaltare pl`cut`, vesel`
[i debordant`. Este at~t de frecvent` melancolia neagr` la nebuni, înc~t
aproape to]i tind spre sinucidere, o solu]ie at~t de grea p~n` nu e[ti nebun. 4
C~t` la[itate în concep]ia celor care sus]in c` sinuciderea este o afirma]ie
a vie]ii! Pentru a-[i scuza lipsa de îndr`zneal` inventeaz` diverse motive sau
elemente care s` le scuze neputin]a. În realitate nu exist` voin]` sau hot`r~re
ra]ional` de a te sinucide, ci numai determinante organice, intime, care
predestineaz` la sinucidere.
Sinuciga[ii simt o pornire patologic` înspre moarte, c`reia de[i îi rezist`
con[tient, ei n-o pot totu[i suprima. Via]a din ei a ajuns la un astfel de dezechilibru
înc~t nici un motiv de ordin ra]ional n-o mai poate consolida. Nu
exist` sinucideri din hot`r~ri ra]ionale, rezultate din reflexii asupra inutilit`]ii
lumii sau asupra neantului acestei vie]i. Iar c~nd ni se opune cazul acelor în-
]elep]i antici ce se sinucideau în singur`tate, eu voi r`spunde c` sinuciderea
lor era posibil` numai prin faptul c` au lichidat via]a din ei, c` au distrus orice
p~lp~ire de via]`, orice bucurie a existen]ei [i orice fel de tenta]ie. A g~ndi
mult asupra mor]ii sau asupra altor probleme periculoase este desigur a da
lovitur` mai mult sau mai pu]in mortal` vie]ii, dar nu este mai pu]in adev`rat
c` acea via]`, acel corp \n care se fr`m~nt` astfel de probleme trebuie s` fi
fost anterior afectat pentru a permite astfel de g~nduri. Nimeni nu se sinucide
din cauza unor înt~mpl`ri exterioare, ci din cauza dezechilibrului s`u interior
[i organic. Acelea[i condi]ii exterioare defavorabile pe unii îi las` indiferen]i,
pe al]ii îi afecteaz`, pentru ca pe al]ii s`-i aduc` la sinucidere. Pentru a ajunge
la ideea obsedant` a sinuciderii trebuie at~ta fr`m~ntare l`untric`, at~t chin
[i o spargere at~t de puternic` a barierelor interioare, înc~t din via]` s` nu
mai r`m~n` dec~t o ame]eal` catastrofal`, un v~rtej dramatic [i o agita]ie
stranie. Cum s` fie sinuciderea o afirma]ie a vie]ii? 5
Cioran nu este convins c` se ajunge la sinucidere din cauza dezam`girilor
sau a excesului de dorin]`. Sinuciga[ul este, de fapt, incapabil s` tr`iasc`,
adic` incapabil s` duc` «moartea care nu moare» 6 , ce este via]a îns`[i.
Aceast` moarte care este în via]`, aceast` moarte vital`, care se deschide
în reprezenta]ia dramatic` a subiectivit`]ii sub form` de «ambi]ii, speran]e,
dureri sau dezn`dejdi», este o interoga]ie nelini[tit`. Aceast` incapacitate de
a tr`i propria moarte în via]` reprezint`, din partea virtualului sinuciga[, imposibilitatea
ultim` de a afirma via]a prin gândire, întrebare, scriitur`. Acesta
este sensul sinuciderii, nu «un capriciu», dup` Cioran, ci chiar imposibilitatea
de a înfrunta revela]ia «cea mai groaznic`», «tragedia interioar`» care r`sun`
în abisul subiectivit`]ii. S` î]i po]i reprezenta moartea care este în via]` înseamn`
s` te resemnezi s` fii abandonat în lume, singur, f`r` certitudini si
f`r` c`i de sc`pare, [i s` ai r`spunderea acestui gând.
M` mir cum oamenii mai caut` motive [i cauze pentru a ierarhiza sinuciderea
sau pentru a-i c`uta diverse feluri de justific`ri, c~nd n-o depreciaz`.
Nu pot concepe o problem` mai imbecil` dec~t aceea care s-ar ocupa cu
ierarhia sinuciderilor, care s-ar referi la sinuciderile din cauz` înalt` sau la
cele din cauz` vulgar` etc... Oare faptul de a-]i lua via]a nu este el at~t de