Nr. 3 (08) anul III / iulie-septembrie 2005 - ROMDIDAC
Nr. 3 (08) anul III / iulie-septembrie 2005 - ROMDIDAC
Nr. 3 (08) anul III / iulie-septembrie 2005 - ROMDIDAC
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
EX PONTO NR.3, <strong>2005</strong><br />
192<br />
8 C. Domãnean]u, Histria 9. Les bolles héllenistiques à décor en relief, Bucharest,<br />
2000.<br />
9 Al. Suceveanu, Histria 6. Les thernes romains, Bucharest – Paris, 1982 ; Al.<br />
Suceveanu, Histria 10, La céramique romaine des I-er-<strong>III</strong>e s. apres J.-C., Bucharest,<br />
2000.<br />
10 Dupont 1979, 115-122.<br />
11 Coja 1979, 58-59.<br />
12 C. Preda, Contributions à l’étude du systéme pondéral d’Histria, Dacia N.S., 2,<br />
1958, 451-461, fig. 3,4.<br />
13 Al. Suceveanu, Al. Barnea, La Dobrodja romaine, Bucarest, 1991, 85.<br />
14 Dupont 1979, 127: omogenitatea produc]iilor histriene de-a lungul timpului nu<br />
prezintã modificãri sensibile ale tehnicilor folosite. Histria romano-bizantinã a trebuit<br />
sã perpetueze industria ceramicã localã a epocii grece[ti.<br />
15 V. H. Baumann, 91. Isaceea, jud. Tulcea ∂Noviodunum∑. Punct: Cetate, Sector:<br />
Extramuros – S 4, 149, în Cronica Cercetãrilor Arheologice – Campania 2003, Bucure[ti,<br />
2004; în noiembrie 2003 descoperirea a fost prezentatã în sesiunea [tiin]ificã<br />
a Muzeului de Istorie Na]ionalã [i Arheologie Constan]a – Pontica 2003, iar în <strong>anul</strong><br />
2004 la sesiunea de la Tulcea a Colocviului Interna]ional Les productions céramiques<br />
du Pont –Euxin à l’époque grecque .<br />
16 C. Preda, H. Nubar, Histria 3. Descoperiri monetare 1914-1970, Bucure[ti, 1973,<br />
44 [i 123, nr. 541 : Av. Apollon nud [ade pe omphalos, ]ine în dr. o sãgeatã iar cu st.<br />
se sprijinã pe arc. Rv. ΙΣΤΡΙΗ. Vultur pe delfin spre st. Uneori pe revers, alãturi de<br />
emblema ora[ului [i de numele prescurtat al acestuia, apare [i numele prescurtat al<br />
magistratului monetar ΑΡΙΣΤΑ, identificat cu Aristagoras fiul lui Apaturios din decretul<br />
histrian cu acela[i nume (p. 43).<br />
17 Preda, Nubar 1973, 120-122, nr. 488-524. Aceste piese apar]in ultimei faze a<br />
monetãriei autonome a Histriei [i au avut o circula]ie intensã [i îndelungatã. „Urmele<br />
evidente de tocire, ca [i aplicarea contramãrcilor, uneori câte douã pe o singurã piesã,<br />
ne dau indica]ii clare în acest sens” (p. 42).<br />
18 A. Opai], Un dépôt d’amphores decouvert à Aegyssus, Dacia N.S., 31, 1-2,<br />
Bucure[ti, 1987, 153, tip. 7, fig. 6/1.<br />
19 Coja 1979, 59, pl. 9/2a-b. Numele de Artemidoros este men]ionat [i pe un pond<br />
de la sf. sec. II a.Chr (cf. Preda 1958, 451-458, fig. 3-4).<br />
20 Vezi în acest sens, decretul sfatului [i poporului din Histria în cinstea lui Agatocles<br />
al lui Antiphilos (cca. 200 a.Chr.) : … într-o vreme când cetatea era bântuitã de tulburãri,<br />
iar tracii în numãr mare atacau ora[ul [i teritoriul, … Decretul comentat [i publicat de<br />
D.M. Pippidi în Contribu]ii la istoria veche a Romîniei, Bucure[ti, 1968, 196.<br />
21 Suceveanu 1982, 166-167, nr. 10, 15 ; 169-170, nr. 3, 7.