Nr. 3 (08) anul III / iulie-septembrie 2005 - ROMDIDAC

EX PONTO NR.3, 2005
162
a comunismului, reu[e[te s` publice, la Editura Cultura Na]ional`, romanul
Blocada, care \ns` a fost retras de pe pia]` [i topit, de cenzura regimului.
Faptul a marcat \nceputul unui moment biografic dramatic [i crucial c~nd, mai
mult de un deceniu, r`mas f`r` serviciu [i neaccept~nd s`-[i \ntineze idealul
literar, scriitorul a fost nevoit s` tr`iasc` din lec]ii la domiciliul [colarilor. Totodat`,
apreciind corect starea de lucruri din ]ar`, P. Chihaia a f`cut atunci ceea ce
au f`cut [i al]i creatori one[ti cu ei: s-a retras din via]a literar` [i s-a investit \ntr-un
alt domeniu spiritual – cel al istoriei artelor, mai pu]in influen]abil de factorul
politic. çn acest sens, \n anul 1960, devine, prin concurs, cercet`tor [tiin]ific
la Institutul de Istoria Artei din Bucure[ti, unde, aprofund~nd cunoa[terea
operelor de art` medieval` rom~ne[ti, \[i sus]ine (1973) doctoratul la Sorbona
(Paris) [i public` o serie de importante lucr`ri de specialitate, precum: Din
cet`]ile de scaun ale ¥`rii Rom~ne[ti (Bucure[ti, Ed. Meridiane, 1974), De
la Negru Vod` la Neagoe Basarab (Bucure[ti, Ed. Academiei, 1976), Sf~r[it
[i \nceput de ev (Bucure[ti, Ed. Eminescu, 1977), Tradi]ii r`s`ritene [i influen]e
occidentale \n ¥ara Rom~neasc` (München, Ed. Ion Dumitru, 1983),
Immortalité et decomposition dans l'art du Moyen Age (Madrid, Fondation
culturelle roumaine, 1988). Dup` cum se vede, ultimele dou` volume au fost
publicate \n Occident (\n Germania [i respectiv Spania), acolo unde s-a stabilit
autorul, \ncep~nd din 1978 [i unde a func]ionat (la München) ca profesor de
francez`, fiind de asemenea colaborator al postului de radio „Europa Liber`”.
Dup` evenimentele din decembrie 1989 a revenit anual \n ]ar`, public~nd \ntre
altele, o a doua edi]ie a romanului Blocada (Cluj, Dacia, 1991).
La farmecul nop]ii, cea dint~i scriere literar` a lui P. Chihaia, este o pies`
\n trei acte, cu cinci personaje: Filip Hodja, Ema (so]ia sa), Haralambie (unchiul
lui Filip), doctorul Bara[ [i Ioasaf, configur~nd un teatru de problematic`
grav`, tragic`. Ac]iunea ei, simpl` \n aparen]`, prive[te cuplul Filip-Ema,
care, fugind de c`ldurile din Capital`, pe timpul vacan]ei, se refugiaz` \ntr-o
pr`v`lie/c~rcium` s`r`c`cioas` av~nd firma „La farmecul nop]ii”, din stepa
dobrogean`, la Azaplar. Cei doi tineri c`s`tori]i poposesc \n casa b`tr~nului
Haralambie din impulsuri terapeutice, ca spre a se reface [i vindeca psihologic,
\n cazul lui Filip – bolnav de epilepsie. Nu se \nt~mpl` \ns` a[a, din cauza
doctorului Bara[, medicul din zon`, care, f`c~nd curte Emei, complic` situa]ia
[i determin` moartea sa [i a celorlal]i, cu excep]ia lui Ioasaf – apari]ie surprinz`toare,
aparte prin semnifica]iile implicate, personaj simbolic de sorginte
folcloric`. „La farmecul nop]ii” este de considerat de aceea, o dram` cu un
conflict puternic, autentic [i deznod`m~nt tragic, ivit, ca-n at~tea alte cazuri,
din incapacitatea oamenilor de a se cunoa[te cu adev`rat [i de a-[i armoniza
raporturile. Protagonistul piesei, Filip, este un personaj pe c~t de nebulos
pe at~t de interesant. Victim` a unor traume suflete[ti, ca unul care nu [i-a
cunoscut p`rin]ii [i av~nd mereu obsesia mamei, el este un \nsingurat asupra
c`ruia stepa are o mare for]` de atrac]ie. Explica]ia acestui fapt – influen]a
]inutului arid [i s`lbatic \n care a tr`it – ne-o d` Ema: „Toate nelini[tile din
copil`rie, toate lucrurile \ngrozitoare ce se nasc din \ntinderea aceasta g`lbuie
[i inert`, toate fenomenele ce r`sar amenin]`toare din col]uri, n-a avut cine s` i
le \nl`ture. Sufletul lui a crescut schilod ca un o]etar, cum sunt o]etarii stingheri
din marginea potecilor”. Ema, singura femeie din pies`, este personajul a c`rui
importan]` \n desf`[urarea intrigii o egaleaz` pe aceea a lui Filip. çn c`utare
[i ea a lini[tii interioare („Ceea ce mul]ume[te este propria noastr` lini[te nu
furtunile din afar`”), Ema este o fire vis`toare, romantic`, cu percep]ia, la