Nr. 3 (08) anul III / iulie-septembrie 2005 - ROMDIDAC

EX PONTO NR.3, 2005
114
scara universului... El însu[i se sim]ise contemplat de stele..., proiectat pe o
traiectorie tot mai clar` pe m`sur` ce înaintase”).
Insistenta fine]e în a demonta nivele imponderabile, st`ri de nuan]e inaparente
din structura complexelor psihologice ale personajelor, contureaz`
trasee analitice de virtuozitate, capcane ale denivel`rilor care fascineaz` [i
în care cazi cu be]ia rece a abandonului. Pl`cerea de a povesti devine, pe
aceste trasee de dezv`luiri hipnotice, autoritate stilistic` de c`l`uzire a lecturii,
mereu atras` de fascinantele performan]e ale scrisului. C~nd aceast` pl`cere
a povestirii se desf`[oar` pe orizontal` – ca evocarea vie]ii din Pind –, ging`[ia
retr`irii [i sporita ei sentimentalitate îndeplinesc acela[i rol de captatio
benevolentiae. În ambele cazuri, izvor`[te din abunden]` „magica euforie a
scrisului”. Dar în stilul elegant [i intelectual s-a stratificat at~ta fermitate, înc~t
estetizarea devine o form` a angaj`rii, o tensiune a intranzactibilit`]ii politice.
Precum în eroismul ei de la revolu]ie, scriitoarea este aici eroina impunit`]ii
politice a esteticului. C~nd Mierl`u o înfrunt` pe comunista Stela, patosul
ap`r`rii libert`]ii omului vine direct din convingerile autoarei; c~nd Vizanti încearc`
s` explice ancestralul orgoliu al superiorit`]ii b`rbatului, sim]im pulsul
justi]iar al reechilibr`rii feminine a lucrurilor; în discu]iile despre umanitarismul
cre[tin vin ecouri din speran]a recompensativ` a în]elepciunii transcendente;
c~nd un eveniment revolut este legat de unul imediat („anul expulz`rii evreilor
din Spania era pentru ea la fel de viu ca fuga dintr-un lag`r de exterminare din
Basarabia”), recunoa[tem reflexul intelectual de a raporta achizi]ia cultural`
la experien]a personal`; în sentimental-rezonanta descriere pontic` reg`sim
familiaritatea afectuoas` cu t`r~mul ei proxim în care se amestec` tandre]ea
[i str`lucirea cu dezolarea [i renun]`rile; c~nd tipologia masculin` relev`
exemplare de încredere [i ata[ament („tandre]ea lui credincioas`, discret`”...),
se insinueaz` nevoia de parteneriat ales [i bine format; sanc]ionarea cenzurii
(„tot mai agresiv`”) trimite la înt~mpl`ri biografice lezante; teoria variantelor
[i a motivelor în lectura romanului coboar` direct din pasiunea/voca]ia pentru
genul romanesc; îmbinarea unei vaste informa]ii cu estetizarea spa]iilor
st`b`tute decurge din alte dou` obsesii/voca]ii: asimilarea febril` a operelor
[i cunoa[terea lumii prin experien]` direct`; evad`rile narative din chingile
prezentului sunt chiar visele compensative ale autoarei; filipica în defavoarea
ora[ului tentacular care corupe, care î[i glorific` mediocrit`]ile, este smuls` din
via]a îns`[i; Maria, insubordonabil` [i creatoare, este alter-ego-ul romanesc
al Mirelei; libertinajul [antajelor din România comunist` i-a fost îndeaproape
cunoscut, la fel infatigabila periculozitate a Securit`]ii; de încr~ncenata indiferen]`
în rela]iile inter-umane s-a izbit [i ea; romanul scris într-un apartament
bucure[tean de Maria este romanul Mirelei; teoria simultaneit`]ilor în roman
este o f`r~m` din Civiliza]ia romanului; dest`inuirea epistolar` relev` aceea[i
nevoie de confesiune; la fel de comun` este elegan]a stilului intelectual, ca [i
personalizarea comportamentului în general; evocarea atmosferei de basm
a Pindului [i a colectivit`]ii aromâne vine din date biografice de ad~ncime;
tenacea discreditare a Securit`]ii este un discurs al normalit`]ii cu surs` în
demnitate; necesitatea vital` de a-[i cunoa[te r`d`cinile (Sabetay) este o
form` a recuper`rii destinale; teoria succesului literar în America este alc`tuit`
din constat`ri la vremea lor doar presupuse [i în timp, dup` asumarea exilului
în America, personale; Tulcea copil`riei lui Vizanti fusese Tulcea copil`riei ei;
pigmenta]ia mitologic` a textului divulg` nostalgii clasiciste [i rigori secrete;
inser]iile de parafraze biblice vin din convingerea în supravegherea cristic`