Nr. 3 (08) anul III / iulie-septembrie 2005 - ROMDIDAC

EX PONTO NR.3, 2005
46
În una dintre zilele urm`toare m-am hot`rât s` fac vizita solicitat` de
maestrul Linu Landra. I-am auzit glasul puternic [i când am privit pe fereastr`
l-am v`zut îmbr`cat cu trening, f`cându-[i de lucru la gardul viu. Am îmbr`cat
c`ma[` alb` [i costumul bun, am luat cravata cu care am fost la teatru [i am
dat fuga la flor`reasa din intersec]ie. Cu buchetul bogat în mân` am intrat
în apartamentul lor pe u[a secundar`, îns` n-am urcat scara de serviciu,
am parcurs coridorul luminat [i am ajuns în buc`t`rie. Acolo se afla doamna
b`trân`, buc`t`reasa [i menajera Lianta. Am salutat respectuos, apoi am
rugat s` fiu anun]at maestrului, fiindc` dânsul mi-a f`cut duminic` invita]ia
s`-l vizitez.
Afabil`, doamna m-a condus în salonul spa]ios, aranjat cu mult gust [i cu
obiecte de valoare. Uria[a oglind` oval` de Vene]ia mi-a atras aten]ia mai
întâi, apoi mobilierul Ludovic, candelabrul de cristal cu [apte bra]e, tablourile
semnate de Grigorescu, Paciurea, ¥uculescu, Baba… A revenit în salon urmat`
de ginere. Acesta zâmbea afectuos [i mi-a strîns mâna cu discre]ie, apoi
am înmânat buchetul doamnei, al c`rei chiria[ eram de fapt. Ea a plecat s`
g`seasc` o vaz`, eu m-am a[ezat pe un fotoliu, aflat împreun` cu înc` trei,
în jurul mesei cu marginile ondulate . Maestrul mi-a comunicat c` dore[te
s` m` cunoasc` mai bine, de aceea m-a întrebat ce studiez. I-am r`spuns,
îns` dup` felul distrat în care m` asculta, am realizat c` [tie acest am`nunt
de la soacra lui, c`reia mi-am dest`inuit trecutul, dar [i o parte din viitorul
previzibil. Mi-a vorbit lini[tit:
- Eu tr`iesc într-o idee robust`. Fiecare om tr`ie[te într-o idee, al c`rei
proiect îl pl`smuie[te destinul, îns` constructorul este cel c`ruia i-a fost h`r`zit`
ideea. Noi suntem melcul, ideea e casa melcului [i astfel fiecare om
tr`ie[te într-o idee. Eu mi-am construit o idee robust` [i… muzical`. Depinde
în exclusivitate de natura [i calitatea materialului folosit de constructor, dar [i
de rigurozitatea cu care î]i edifici construc]ia. Ai aflat cum se numesc fetele
mele? Am confirmat c` [tiu prenumele lor [i c` îmi plac prin originalitate. Nu
sunt extravagante, am continuat, iar el a continuat: Da, nu sunt bizare, sunt
simple note de pe portativ. Cea mare se nume[te Dore, îns` [i Lira, mezina
r`spunde la numele Fami, c` Mifa d`dea r`u, precum [i la acela de Viola.
F`cu o pauz` pentru a sorbi din ceaiul pe care tocmai ni l-a adus în dou`
c`ni de por]elan, pe o tav` de argint, gra]ioasa Lianta, al c`rei [or] alb apretat
[i c`lcat impecabil, str`lucea. Fata zâmbea continuu, m` str`fulgera cu
privirea, apoi s-a retras ca o amintire pl`cut`. Maestrul continu`, în timp ce
eu m` gândeam c` talentul lui polivalent i-a zdruncinat oarecum organul de
orientare aici, pe fundul oceanului atmosferic. Se str`duia s` fie conving`tor
c` acordând cele patru prenume, nu a dorit s` umple ideile în care locuiesc
fetele lui cu talent suplimentar, ci doar s` contribuie în manier` proprie la
consolidarea construc]iilor pe care ele însele [i le edific`.
A ie[it firesc din aceast` gândire babilonic` [i mi-a comunicat iar`[i bucuria
cu care a ascultat p`rerea mea [i a prietenei mele despre crea]ia muzical`
compus` pentru spectacolul cu feeria shakespearian`. A mai sorbit din ceai
[i m-a întrebat dac` într-adev`r sunt meloman, ori doar încerc s`-mi formez
gustul muzical. Am b`ut [i eu din cana cu ceai [i am r`spuns schi]ând un
zâmbet de amabilitate c` nu sunt meloman, dar nici încep`tor, fiindc` în liceu
am ascultat la radio [i la patefon suficient` muzic` simfonic`, dar [i teatru liric.
Nu mi-au sc`pat nici pu]inele concerte prezentate în ora[ul studiilor liceale.
F`r` s` fiu întrebat, am pronun]at câteva nume de compozitori dintre care n-au
lipsit Beethoven, Mozart, Verdi, Haydn, Grieg, Smetana, Musorgski, Puccini,