Nr. 3 (08) anul III / iulie-septembrie 2005 - ROMDIDAC

EX PONTO NR.3, 2005
190
vesela greco-oriental`. Dupont a alc`tuit dou` grupe de ol`rie pe care le-a
presupus a fi de produc]ie local`: una cu scoici pisate în argil`, alta cu argil`
alb`, [i le-a urm`rit prin analize chimice [i fizico-chimice, realizând o serie de
histograme [i diagrame referitoare la locul ocupat de produc]ia de ceramic`
a Histriei în secolele VI-III a .Chr. 10
Prezentând cuptoarele de olar descoperite în secorul Z, Maria Coja f`cea
precizarea c`, în secolele V-IV a. Chr. produc]ia de ceramic` a Histriei
a evolut foarte rapid [i de o manier` exploziv`. Referindu-se la repertoriul
de forme ceramice adoptat de me[terii olari din Hisria, autoarea constat` în
epoca arhaic` o evident` influen]` micro-asiatic` [i atic` în epoca clasic`, în
epoca elenistic` întâlnindu-se replici dup` toate tipurile cunoscute în lumea
greac`. Sub aspect economic, produc]ia atelierelor ceramice ocup` aproape
în totalitate pia]a intern`, reu[ind s` satisfac` nevoile cotidiene ale popula]iei.
Vasele importate, men]ioneaz` în continuare autoarea, reprezint` o minoritate,
începând din epoca clasic`, [i const` în special din vesel` fin` de sufragerie [i
amfore 11 . Printre produsele locale, Histria produce în sec. III a.Chr. un vas de
capacitate, ulcior sau amforet`, cu gura pâlniform` de aprox. 1,640 l, [tampilat
pe um`r cu numele magistratului agoranom Arthemidoros al lui Theocles 12 .
Într-o lucrare de sintez` ap`rut` în 1991 13 , Al. Suceveanu emite câteva
idei interesante cu privire la produc]ia de ceramic` a Histriei în epoca roman`
timpurie. D-sa men]iona c` în sec. I p.Chr. asist`m la debuturi modeste ale
produc]iei ceramice locale, influen]ate în totalitate de formele practicate în
Asia Mic`. Suceveanu consider` c` primele produse de origine occidental`
apar la începutul sec. II p.Chr. [i sunt în continu` cre[tere sub ac]iunea importurilor
provenite din atelierele sud-moesice din jurul ora[ului Nicopolis ad
Istrum. Aceste produse standardizeaz` [i uniformizeaz` produc]ia de ceramic`
histrian` în sec II-III p.Chr., cu toat` recrudescen]a formelor orientale
de la jum`tatea sec. III p.Chr. În acela[i sens, se pronun]` [i Dupont asupra
ceramicii histriene în epoca romano-bizantin` 14 .
În anul 2003, în s`p`turile arheologice efectuate în zona r`s`ritean` a
cet`]ii Noviodunum, în molozul unui zid romano-bizantin distrus în secolele
XII-XIII de locuirea medieval`, a fost descoperit` o toart` de amfor`, cu dou`
[tampile inscrip]ionate în limba greac` 15 . Toarta (inv. 46651/2003, puternic
curbat`, de 13 cm lungime [i 4 cm l`]ime) apar]inea unei amfore de capacitate
mijlocie din argil` dens` cu mic` [i particole de scoici pisate, de culoare cafenie
[i angob` proprie la culoare. Ansa este oval` în sec]iune, cu o nervur` lateral`
la exterior [i este u[or [`n]uit` în partea opus`. Pe um`rul ansei, de-o parte
[i de cealalt` a nervurii sunt imprimate adânc dou` [tampile: una rectangular`
(5,5/0,5 cm) cu inscrip]ia ΘΕΟΓΝΗΤΟΥ în stânga; alta rectangular`, cu
marginile rontujite (4,3/1,0 cm) cu inscrip]ia ΙΣΤΡΙΗ la dreapta. Ambele nume
sunt la genitiv: Theognetos, numele produc`torului [i al Histriei – respectiv al
centrului de produc]ie. Ductul literelor, folosirea lui Σ [i inscrip]ionarea Histriei
la genitiv sub forma ΙΣΤΡΙΗ, asem`n`toare legendei de pe ultimele monede
autonome ale ora[ului Histria, de tipul cu Apollon pe omphalos, datat de C-tin
Preda în a doua jum`tate a sec. I p.Chr. 16 , [i de pe reversul tipului monetar cu
capul Demetrei pe avers, datat la sfâr[itul sec. II [i în prima jum`tate a sec.
I a.Chr. 17 , ne indic` sec. I a.Chr. ca moment cronologic al producerii acestui
tip amforic la Histria.
În sprijinul acestei datari vine si descoperirea unei amfore fragmentare în
depozitul de 119 amfore de la Aegyssus, amfor` de capacitate mijlocie (aprox.