Nr. 3 (08) anul III / iulie-septembrie 2005 - ROMDIDAC

DRAGOß VIßAN
ç
EX PONTO NR.3, 2005
124
Realismul fabulos [i fantastic \n proza
lui Ovidiu Dun`reanu
n proza lui Ovidiu Dun`reanu întâlnim de foarte multe ori fantasticul straniu,
care dup` opiniile multor critici actuali, poate avea puncte de tangen]`, de
convergen]` structural-formal` cu realismul, îndeosebi în literatura contemporan`.
Putem discuta la mul]i dintre marii prozatori români din ultimele patru
decenii despre unele modalit`]i, facturi originale ale realismului fantastic, adic`
de tipurile acestuia: magic, mitic, alegoric, ini]iatic, parodic sau de cel feeric.
Ele se pot ata[a într-o mare m`sur` sau numai pasager ambelor feluri de
fic]iune literar`, considerate de c`tre critici, pân` nu demult incompatibile:
realismul (literatura canonic`, nefantastic`) [i literatura fantastic` originar`.
În Scriitori de la Tomis întâlnim aprecierea care îl culpabilizeaz` spre genul
de proz` fantastic` pe Ovidiu Dun`reanu: „este un fantast împ`timit de
subtextul unei anumite geografii. În prozele sale (...) partea dinspre Dun`re
a Dobrogei se ive[te ca un t`râm miraculos în care oamenii/personajele parcurg
traiectoriile arhaice ale câte unui rit ce le faciliteaz` ini]ierea în tainele
existen]ei [i ale nonexisten]ei” (Gabriel Rusu, text selectat din Suplimentul
literar artistic al Tineretului liber). Numai atunci când devine programatic`
tentativa unui prozator de a submina artistic acea ordine obi[nuit`, logic` a
realit`]ii, func]ia referen]ial` a actului narativ î[i mut` orizontul conturând o
lume imaginar` radical diferit`, neverosimil`, iar proza ce se contureaz` sub
condeiul scriitoricesc este cu adev`rat de factur` fantastic`. Se observ` îns`,
spre deosebire de alte povestiri, c` în Întâmpl`ri din anul [arpelui Ovidiu
Dun`reanu înclin` s` utilizeze un discurs realist, mai pu]in se conformeaz`
metodelor discursive ale literaturii fantastice [i aceasta numai pentru a eviden]ia
prin efecte de „lumini [i umbre” – sintagm` din arta cinematografic`
întâlnit` într-o descriere din ultima povestire a acestei c`r]i –, calit`]ile stilistice
ale operei sale literare.
Realismul fabulos al prozei sale are atât surse mitice cât [i suport documentar
vast, Ovidiu Dun`reanu dovedindu-se un erudit, nu pentru c` ar
avea neap`rat o preg`tire enciclopedic`, ci datorit` faptului c` posed` un
nepre]uit dar, al marilor prozatori; este vorba despre darul de a scrie foarte
firesc despre sine, despre natur`, despre tot ce-i omenesc: sublim, tragic,
grotesc, comic, adic` despre întregul real existen]ial, problematizant. Întâmpl`ri
din anul [arpelui, aceast` ultim` povestire lung`, aproape cât un roman,