Nr. 2 (35) anul X / aprilie-iunie 2012 - ROMDIDAC

Ex Ponto nr. 2, 2012
14
domnul Eliade.
străinătate omul şi scriitorul modern, Mircea
Eliade. În afară acuzelor de antisemitism şi
colaborare cu oameni aparţinând „dreptei”
politice, aveţi cunoştinţă de vreo altă critică
a operei sau a modalităţii sale de creaţie?
– S-ar putea să ştiţi, că Eliade a fost,
câteodată, criticat pentru lipsa unei metode
pedagogice. Colega şi discipola sa, marele
sanskritist Dr. Wendy Doniger a explicat,
la un moment dat, că „El a citit totul şi este
foarte inteligent. Asta este metoda lui.” Mi-a
plăcut tare mult această replică şi am admirat
foarte mult lucrările profesorului Doniger, cu
care am împărţit aceeaşi apreciere pentru
– Între timp, legăturile Dumneavoastră cu acest autor de factură enciclopedică,
având preocupări fascinante şi o biografie contradictorie, au depăşit
cadrul instituţional, trecând în sfera familială. Erau lesne abordabili soţii Eliade?
– Peste ani m-am împrietenit, de asemenea, cu soţia domnului Eliade,
Christinel, şi am vizitat-o, deseori, în apartamentul dânsei din Chicago, după
moartea profesorului. Întotdeauna îi duceam o cutie cu bomboane fine, de
ciocolată elveţiană, şi întotdeauna avea o sticlă de şampanie, bună, pusă
la gheaţă. Era o doamnă în vârstă, foarte elegantă, semănând cu Marlene
Dietrich atât la fizic, dar şi în atitudine.
– Vă rugăm, în final, câteva cuvinte pentru cititorii revistei „Ex Ponto”, despre
influenţele colaborării şi amiciţiei Domniei Voastre cu reputatul specialist
al culturii universale comparate, totodată recunoscut om de creaţie.
– A fost într-adevăr un privilegiu să cunosc şi să pot lucra cu acest mare
intelectual. În afară de religie, am discutat, deseori, despre literatură şi artă.
El era, în mod special, interesat să-mi afle opinia despre operele sale literare.
Adevărul este că le-am găsit destul de greu de parcurs, dar le-am citit
conştiincios pe toate şi l-am complimentat atât de cinstit, pe cât am putut.
– Vă mulţumim pentru efort şi amabilitate.