Nr. 2 (35) anul X / aprilie-iunie 2012 - ROMDIDAC

PAUL SÂrBU
S
Ex Ponto nr. 2, 2012
44
proză
Fluturaş
– fragment de roman –
eara. Romanţescu fuma la poarta dispensarului. Deodată auzi voci, ce se
apropiară de şcoală, pe uliţă. Palmă ţigara şi ciuli urechile. Părea o ceată
gălăgioasă care se certa. Distinse: „Aşadar, zici că nu ştiai că ăla cu care stai
în pat fura vaci!..." Carnea în frigider, da’ nu ştiai! Carnea ţi se-mpuţea printre
dinţi, da’ nu ştiai! nuuu… De-aia ţipi şi eşti violentă, de-aia m-ai luat de guler
şi m-ai strâns de gât că n-am scris condica la timp! Mănânci carne prea multă
şi devii agresivă! Ca lupii...
Ce te hlizeşti la mine?! Cu ochii ăia sticloşi, ca de strigoaie ce bântui
holurile şi clasele?!... Ce, te plângi că nu mai poţi să transpiri?! Las’ c-ai transpirat
destul! hi, hi! Morţii nu mai transpiră! Brrr! Bântui neîmbălsămată prin
şcoală!... Şi ţipi la toţi! Ai început să dai ordine şi la lilieci! te crezi deşteaptă,
ca Ceauşeasca! te crezi prima la matematici, prima la muzici, prima la poezii,
prima la furat vaci... Dai indicaţii preţioase la toţi... Da’ la argăsit piei de vaci,
te pricepi? tot prima... Las’ c-ajung eu doctor! te dau dracu’...
hm! Da’ tu, mă Krasnoiciuc! tot umbli cu vânătăi pe la ochi! te-a pălmuit
şi te-a gherănit aia, ca o tigroaică, dacă n-o mulţumeşti?!... Dracu te puse
să-ţi laşi familia şi să te-nhăitezi cu isterica asta mai tânără cu treizeci de ani?
Ce-ai căutat, ai găsit!!
Da’ tu ăla, mă, de stai în cancelarie şi scrii la maşina de scris? Scrii tu pe
copertă că „orice asemănare cu realitatea e pur întâmplătoare”, da’ să vezi tu,
când or sări pe tine toate personajele alea de le zici imaginare şi te-or jupui şi
ţi-or pune sare pe carnea vie, de-adevăratelea „pur întâmplător”!...
’te-te – te – şi pe inspectorul Duţu-n patru labe, ca un câine, borâşte palinca
pe covorul din cancelarie şi miroase pe sub fustele Liubei...
Las’ că-mi iau eu doctoratul şi ajung eu director! o să vedeţi voi! Eu o să
fiu şeful, să tai şi să spânzur! Când o să vii la mine-n cabinet, Chealo, că nici
păr nu mai ai, de stai cu ciuperca aia în cap şi vara şi iarna! o să mă fac că
citesc „tribuna învăţământului”, cum te prefaci tu acum, şi că nu te văd! După
ce-o să turbezi în picioare şi o să dai să pleci, o să te-ntreb: „Doriţi ceva? Eram
ocupat!” – cum faci şi tu acum! Că doar eşti şefă! suferi de buricita pământului!
Şi o să mă fac că scap stiloul pe jos. Dacă nu-l ridici, o să-ţi spun: ,,vino mai
târziu!” Şi-o să te las şi eu cu jumătate de normă şi o să iau eu una-jumate,