Nr. 2 (35) anul X / aprilie-iunie 2012 - ROMDIDAC

VIrGIL CoMAN
Î
Ex Ponto nr. 2, 2012
196
Cercetări recente privind
patrimoniul imaterial meglenoromân
ntre numeroasele comunităţi etno-lingvistice şi culturale din arealul balcanic,
regăsim şi astăzi un grup restrâns de urmaşi ai romanităţii orientale, vorbitori
ai dialectului meglenoromân, în locurile de origine din grecia şi Republica
Macedonia, în tara de „adopţie” România, în turcia, dar şi răzleţ în unele state
din Uniunea Europeană, S.U.A. ş.a. Referitor la modul în care este denumită
această minusculă comunitate sud-dunăreană, membrii ei îşi spun vlaş (pl.)
şi vla (sg.) sau vlau, acelaşi termen utilizându-l şi la denumirea aromânilor.
Dacă acesta este termenul prin care se autodefinesc, în unele articole din
presa primelor decenii ale secolului xx, îi mai regăsim sub numele de vlahi din
Meglen, aromâni din Meglen, români din Meglen, români megleniţi, megleniţi,
megleni, meglenoromâni. Acest din urmă termen este, în opinia noastră, cel
mai potrivit atât în accepţiunea lui de nume etnic, cât şi pentru a arăta dialectul
acestor vorbitori, desemnând locul lor de baştină, structura etnică şi, nu în
ultimul rând, faptul că idiomul vorbit este unul românesc.
Preocupaţi de prezervarea şi valorificarea on-line a patrimoniului lor cultural,
în perioada iunie-septembrie 2011, în cadrul unui proiect guvernamental
coordonat de prof. univ. dr. Adina Berciu-Drăghicescu am desfăşurat câteva
anchete de teren la meglenoromânii din România, la Cerna şi Medgidia, din
grecia, la Arhaggelos (oşani), Karpis (Ţârnareca), Koupa (Cupa), Lagadia
(Lugunţa/Lundzini), Periklia (Berislav), Skra (Liumniţa) şi Republica Macedonia,
la Skopje, gevgelja (ghevgheli) şi huma (Uma).
La elaborarea ghidurilor de interviu am avut în vedere, în principal, aspecte
ale patrimoniului imaterial, respectiv obiceiurile din ciclul familial şi calendaristic
moştenite de la înaintaşi, care dintre ele se mai practică astăzi, cântecele şi
jocurile tradiţionale şi cele care sunt cunoscute de tânăra generaţie, meşteşugurile
tradiţionale şi dacă mai există asemenea îndeletniciri.
Cu ocazia anchetelor desfăşurate în satul Cerna, judeţul tulcea, în zilele
de 25 iunie şi 9 septembrie 2011 am constatat că meglenoromânii originari
din grecia care au emigrat în România şi au fost, iniţial, împroprietăriţi în Dobrogea
de Sud, iar mai apoi reîmproprietăriţi în această localitate, ca urmare
a aplicării prevederilor tratatului de la Craiova din 7 septembrie 1940, treptat,
s-au adaptat noilor condiţii impuse de regimul politic instaurat în România, la