Merceologie alimentara si nealimentara

Azerbaidjan), China, Egipt –al doilea producător mondial,
India, Brazilia.
Fibrele de bumbac de calitate sunt aproape celuloză pură.
Operaţia de desprindere a fibrelor (lint) de pe seminţe se
numeşte egrenare.
Inul, cânepa, iuta
fibră liberiană constă din celulă vegetală alungită, cu
lumen redus, cu pereţi sclerificaţi, dar nu lignificaţi. Este
dispusă izolat sau în fascicule în tulpini, frunze. Desprinderea
de pe tulpini se face prin „topirea biochimică”.
Aceste fibre, alături de celuloză, au şi substanţe pectice,
ceruri, lignină etc.
Inul, plantă anuală, se cultivă pentru fibre şi seminţe. Din
fibre se fac pânzeturi, fire extensibile, pânze de corăbii. Recolta
de in mai este folosită pentru împletituri, hârtie de scris.
Cânepa – un gen de plante mult cultivat, în special
Cannabis sativa, cânepe comună. Fibra este urilizată pentru
textile aspre, frânghii, sfori, împletituri. Din frunze, vârfuri se
obţin narcoticele haşiş, marijuana,lohang.
Iuta se obţine din coaja unor plante native din Asia
tropicală. Se cultivă în Bengalul Estic şi Pakistanul Estic. Este
mult folosit la balotarea bumbacului, pentru saci, frânghii şi
hârtie.
18.2 Fibre animale (proteice)
Mătasea naturală (lb. lat. Metaxa) constituie pereţii
coconului viermelui Bombyx mori . Fluturele este o molie (are
antene ascuţite şi viaţă nocturnă). Coconul are 400-3000 m
fibră. Este o fibră valoroasă, formată din două filamente
continue proteice β- keratina sau fibroina). Cele două filamente
fibroinice sunt cimentate împreună de o proteină gelatinoasă,
sericina (lat. Sericum, mătase). Aceasta se dizolvă prin
tratamente alcaline (soluţii calde de săpun) ( operaţie numită
degomare; sericina este o gomă, o secreţie cleioasă).
159