Merceologie alimentara si nealimentara

si pe uleiuri vegetale(de bumbac, arahide, de rapita, etc)
nesaturate. Hidrogenarea poate fi totala sau se opreste cand
produsul are un anumit punct de topire si indice de iod.
5.6 Uleiuri sicative
(lat. siccativus- care produce uscarea).
Grasimile lichide sicative (uleiul de in, mai rar cel de
canepa si chiar uleiul de floarea soarelui), in strat subtire se
intaresc dupa catva timp. Se formeaza un fileu, (o particula)
lucios, elastic, insolubil in benzina, rezistent. Au sicativitate,
proprietatea de a se usca, uleiurile cu continut mai mare in acizi
cu doua sau trei duble legaturi (linolic, linoleic, etc.). Dintre
uleiurile din plante exotice, uleiul de tung sau uleiul de lemn
chinezesc are proprietati remarcabile avand duble legaturi
conjugate. Si in uleiul de in supus tratamentului termic
catalitic, probabil ca dublele legaturi izolate ale acidului
linoleic migreaza legaturi conjugate.
Rezistenta mecanica si insolubilitatea filmului sunt
determinate de formarea unor structuri macromoleculare
tridimensionale de retea. Pilimerizarea este catalizata peroxidic
de oxigen si grabita cu catalizatori speciali. Uleiurile sicative
au aplicatii in industria lacurilor si vopselelor.
5.7 Rancezirea grasimilor.
Grasimile naturale sunt neutre dar in timpul prelucrarii si
al conservarii se formeaza acizi liberi prin saponificare sau prin
rancezire. La conservare in prezenta aerului creste aciditatea,
apare miros si gust iute, neplacut. Rancezirea hidrolitica(in
prezenta umezelii si a lipazelor) este favorizata mult de
mucegaiurile producatoare de lipaze. Rancezesc usor grasimile
vegetale nerafinate si uleiurile de peste brute, bogate in lipaze.
Rancezirea se face si prin ruperea oxidativa a moleculelor
acizilor nesaturati. Se formeaza aldehide, atone, acizi cu
54