Merceologie alimentara si nealimentara

Ţesăturile de lână au rezistenţă mecanică bună şi
elasticitate ridicată; îşi revin după deformările cauzate de
purtare.
Aceste calităţi se datoresc structurii chimice şi fizice
complexe a firelor de lână, formate din proteine alfaelicoidale
şi proteine neelicoidale. Lanţurile alfaelicoidale sunt asamblate
în unităţi micro- şi macrofibrilare. Aceste asambluri sunt
învelite într-o manta din proteine neelicoidale. Lanţurile
proteice sunt legate strâns în cruce prin legăturile S-S ale
aminoacidului cistina. Aceste legături şi structura fibroasă
împachetată în manta (proteică) conferă fibrei posibilitatea de
a-şi reveni după tensionări.
Fibra de lână are cuticule solzoase, aspre care se prind
unele în altele când fibrele sunt răsucite în fir. Firul este plin de
celule de aer făcând textilele de lână răi conductori de căldură.
Volumul mare de aer cuprins în structura lânii face ţesăturile
din fibră de lână excelenţi izolatori termici.
Firul „worsted” este firul de lână răsucit (tors) din fibre
lungi; respectiv ţesătura „worsted” este făcută din astfel de
fire.(după Worsted, ortografia veche ptr. Worstead, din
comitatul Norfolk, Anglia).
Cuticula defineşte în general învelişul superficial, stratul
exterior de celule epidermice(lb. lat. „cuticula”- diminutivul lui
„cutis” – piele).
Cuticulă este şi stratul de piele nevie solidă sau
semisolidă care înconjoară unghiile.
Cuticulele solzoase plate se întrepătrund cu capătul către
rădăcina fibrei pentru a se scurge picăturile de apă.
Structura solzoasă este însă cauza intrării la apă a
ţesăturilor din lână. La spălare, lâna are tendinţa de a se
împâsli, de a-şi reduce ireversibil dimensiunile.
Fibrele migrează într-o singură direcţie în ţesătură şi,
fiind împiedicate să revină la loc, se încâlcesc şi ţesătura îşi
reduce dimensiunile.
161