Merceologie alimentara si nealimentara
Merceologie alimentara si nealimentara
Merceologie alimentara si nealimentara
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
de lemn), sulf. Este un pigment albastru strălucitor (în lb. lat.<br />
ultramarin – de peste mări).<br />
Original, ultramarinul s-a obţinut din lapis lazuli, o piatră<br />
semipreţioasă de culoare albastru închis strălucitor. Este un<br />
<strong>si</strong>licat de sodiu- aluminiu; conţine şi puţin sulf.<br />
Cea mai importantă metodă modernă constă în utilizarea<br />
agenţilor optici de albire (albitoro optici). Aceştia sunt<br />
substanţe fluorescente incolore.<br />
Impuritatea galbenă absoarbe în regiunea violet- albastră<br />
a spectrului vizibil. Agentul optic absoarbe în ultra-violetul<br />
apropiat (de vizibil), la lungimile de undă λ 330-380 nm şi<br />
emite lumină în domeniul de lungimi de undă 430-490 nm, în<br />
regiunea violet- albastră a spectrului luminii vizibile; este<br />
aceeaşi zonă în care absoarbe impuritatea galbenă. În acest fel,<br />
se recompletează spectrul luminii vizibile (descompletat prin<br />
absorbţia de către impuritate). Lumina vizibilă reflectată poate<br />
fi în exces faţă de lumina vizibilă primită de materialul tratat.<br />
Se produce un efect de albire strălucitoare cu o uşoară tentă<br />
albăstruie. Eficacitatea agenţilor fluorescenţi depinde de<br />
prezenţa radiaţiilor ultraviolete în sursa iluminantă. Lumina<br />
artificială lip<strong>si</strong>tă de aceste radiaţii reduce eficacitatea albitorilor<br />
optici.<br />
Ei acţionează pe textile ca şi coloranţii, dar se poate<br />
spune că efectul lor este o vop<strong>si</strong>re negativă. Ca şi coloranţii, ei<br />
trebuie să aibă afinitate pentru suportul textil. Se apreciază că<br />
se folosesc în proporţie de 10 % din consumul coloranţilor. Se<br />
adaugă şi în detergenţi.<br />
Absorbţia radiaţiilor electromagnetice din vizibil şi<br />
ultraviolet provoacă salturi electronice. O cuantă de energie<br />
egală cu diferenţa de energie dintre doi orbitali electronici, la<br />
absorbţie provoacă saltul electronului de pe orbitalul stabil de<br />
joasă energie din starea fundamentală pe orbitalul neocupat, de<br />
energie mai mare. Dacă această energie a electronului nu se<br />
pierde sub alte forme neradiative (mişcări de vibraţie ale<br />
atomilor, ciocniri etc.), la revenirea lui (în fracţiuni de secundă)<br />
166