Merceologie alimentara si nealimentara

Celuloza rămâne nedizolvată. Se filtrează. Pasta de fibre
de celuloză este valorificată fie la hârtie, fie ca fibre textile.
Pentru aceasta, celuloza trebuie dizolvată. Se transformă
în compuşi chimici solubili prin:
-procedeul vâscoză (se foloseşte sulfură de carbon, care
formează cu celuloza un tioester – sare de sodiu)
-procedeul cuproamoniacal (se foloseşte „cuproxam”, un
hidroxid al cuprului complexat cu amoniac).
Prin duza de filare, imersată într-o baie de pH acid, se
pompează soluţia compusului celulozic. În mediu acid, acesta
se descompune la celuloză care apare ca fibre (filarea umedă).
Celuloza are multe grupe –OH care pot fi esterificate. În
funcţie de gradul de esterificare, acetatul se valorifică la fibre
sau ca masă plastică. Din nitrat de celuloză se prepară colodiu,
celuloid, explozivi.
Celofanul se obţine din soluţiile de celuloză extrudate
prin fante de lăţime potrivită.
Fibrele de celuloză regenerată sau estercelulozice sunt
fibrele rayon.
Cele cu caracteristici de mătase (artificială) trebuie să fie
filamente lungi şi de mare fineţe. În funcţie de lungimea la care
se taie, pot imita fibrele naturale. Cele scurte se numesc
celofibră.
18.7 Fibre sintetice (chimice propriu-
zise)
-Prin polimerizare (polietilenice, polipropilenice,
policlorvinilice, poliacrilonitnilice –PAN- etc.) Rezultă din
molecule mici nesaturate prin reacţii de adiţie.
-Prin policondensare (poliesterice, poliamidice –Nylon)
(reactanţii au ambele capete reactive; reacţiile au loc cu
eliminare de molecule mici, în principal apa).
Principale dezavantaje:
168