Merceologie alimentara si nealimentara

Sunt componente importante ale membranei atat in celula
animala cat si in cea vegetala. Cele mai mari cantitati de
sfingolipide se gasesc in creier si in tesutul nervos. In grasimile
de depozit se gasesc doar in urme.
Unitatile caracteristice din constitutia sfingolipidelor
sunt :
amino-alcoolul cu lant lung. S-au identificat peste 30, in
sfingolipide din diferite specii . La mamifere mai frecventa este
amino-acoolul (are 2 grupe – OH) cu o catena de 18 atomi de
carbon mononesaturata(sfingozimi) si omologul lui saturat.
Omologul saturat hidroxilat este in sfingolipidele din lantele
superioare si drojdii. Amino-alcoolul dublu nesaturat se gaseste
la nevertebrate marine.
O molecula de acid gras, saturat sau mononesaturat, cu
lant de 18-26 atomi de carbon. Acidul este legat printr-o
legatura amidica de amino-alcool formand o
ceramida(lat ‘‘cera’’- ceara + amida), compus caracteristic
tuturor sfingolipidelor.
O grupare polara, foarte complexa in unele sfingolipide,
si care constituie capul, atasata la gruparea hidroxil din pozitia
1 a amino-alcoolului.
5.13 Tipuri de sfingolipide :
Sfingomieline – sunt cele mai abundente sfingolipide
din tesuturile animalelor superioare . Contin gruparea polara
fosforil- etarnolamina(ca cefalina) sau fosforilcalina(ca
lecitina) esterificata cu grupa1-hidroxil dintr-o ceramida.
Proprietatile fizice ale sfingomielinelor sunt asemanatoare cu
cele ale fosfatidelor cefalina si lecitina.
Glicosfingolipide neutre au drept grupare polara de cap
una sau mai multe glucide. Nu are sarcina electrica. Se clasifica
dupa tipul glucidului legat de ceramida, secventa glucidelor si
lungimea lantului digozaharidic.
61