Merceologie alimentara si nealimentara

confecţii ptr. copii, în special îmbrăcămintea de protecţie).
Lâna concurează în acest scop cu bumbacul şi cu fibrele
sintetice. Tratamentele de ignifugare se fac inclusiv cu compuşi
de titan şi zirconiu.
18.4 Conformația proteinelor în lână şi
mătase
Lanţurile polipeptidice ale proteinelor fibrilare sunt
aranjate (adesea în mănunchiuri paralele) sau răsucite pe o
singură dimensiune. Proteinele fibrilare din lână şi mătase sunt
keratine. Tot keratine sunt proteinele din straturile exterioare
ale pielii (epiderma), părul, solzii, penele, unghiile, copitele,
coarnele.
În firele pânzei de păianjen, în firul produs de viermii de
mătase, în solzii, ghearele şi ciocurile reptilelor şi păsărilor sunt
β- keratine care sunt bogate în aminoacizi simpli, în special
glicocol, alanină şi serină.
Nu conţin sulf ptr. că nu conţin tio-amino-acizi (tio-sulf)
(cistină sau cisteină).
α- keratinele mai puţin dure şi mai flexibile din piele,
lână, păr conţin 10-14% cistină (amino-acid cu sulf) (3% sulf),
iar α-keratinele dure, fragile din coarne, unghii au conţinut
mare de sulf (conţin până la 22% cistină).
α- keratinele se întind la încălzire. Firul de păr aproape îşi
dublează lungimea când este expus umed la căldură şi îşi revine
la lungimea normală prin răcire.
Supuse la acelaşi tratament, β-keratinele nu se întind.
În firele de lână şi păr, filamentele proteice aranjate în
lungul unei axe unice se aranjează la rândul lor în mănunchiuri
paralele formând fibrilă. Fibrilele formează macrofibrile.
Mănunchiurile de macrofibrile formează firul de lână,
păr.
163