Boli virotice si prionice ale animalelor - CYF MEDICAL DISTRIBUTION

Boli produse de virusuri din fam. Herpesviridae 109
suprafaŃa celulelor şi în citoplasma celulelor
infectate productiv; el induce anticorpii
neutralizanŃi, existând diferenŃe între antigenul
BC al celor trei serotipuri;
- Antigenul MATSA (Marek disease tumor
associated surface antigen) a fost pus în evidenŃă
în celulele din limfoame datorate BM, în liniile
celulare limfoblastoide provenite din limfoame,
ca şi în limfocitele de la puii vaccinaŃi contra
BM; acest antigen pare corelat cu imunitatea
celulară antitumorală in vivo.
Tulpinile patogene de MDV izolate din teren,
serotip 1, pe baza oncogenităŃii, au fost clasificate
de către Witter (41) în trei patotipuri:
a) virulent (vMDV);
b) foarte virulent (vvMDV);
c) foarte virulent, plus (vv + MDV).
Izolarea acestor tulpini vv + MDV din
efective vaccinate, cu pierderi crescute din cauza
BM, furnizează dovada circumstanŃială a
continuării evoluŃiei MDV spre virulenŃă mai
mare.
Sunt recunoscute şi descrise trei forme ale
infecŃiei cu virusul MDV:
• infecŃia deplin productivă, care apare în
epiteliul folicular plumifer şi are ca rezultat
dezvoltarea virionilor cu înveliş, pe deplin
infecŃioşi; infecŃia restrictiv-productivă, apare în
unele celule limfoide şi epiteliale de la găini şi în
majoritatea celulelor cultivate unde antigenii sunt
produşi, dar virionii nu sunt înveliŃi şi astfel sunt
neinfecŃioşi;
• infecŃia latentă, este al doilea tip de
infecŃie, neproductivă, care apare predominant în
celulele T, probabil fiind necesară formării
tumorii de către MDV;
• al treilea tip este infecŃia „care
transformă” (neoplazic) şi care apare numai în
limfocitele găinilor infectate cu tulpini virulente
de MDV; spre deosebire de infecŃia latentă, în
care genomul viral este prezent, dar nu este
exprimat, infecŃia care transformă este
caracterizată prin expresia limitată a genomului
MDV; după infecŃia cu MDV, puii de găină devin
purtători de virus şi elimină persistent virusul în
mediul exterior.
Virusului MD se multiplică în culturi de
Ńesuturi, în ouă embrionate şi pe pui. Între
diferitele Ńesuturi şi organe care pot fi folosite ca
probe pentru izolarea MDV, celulele din stratul
superficial, celulele tumorale, celulele splenice şi
sângele sunt considerate ca probele cele mai
adecvate. MDV liber de celulă poate fi obŃinut
din foliculii plumiferi (vârful penelor de la găini
bolnave).
Pentru izolarea primară a MDV-serotip 1,
sunt folosite fibroblastele embrionare de raŃă sau
culturi celulare renale de pui de găină.
Fibroblastele embrionare de găină sunt folosite
pentru izolarea serotipurilor 2 şi 3, precum şi a
MDV-serotip 1 - tulpinile atenuate.
Efectul citopatic (plajele) indus de MDV
poate fi vizualizat după 3-10 zile de la inoculare,
când celulele sunt mature, devin rotunde,
refractile şi degenerează, fiind aglomerate sub
forma unor focare (plaje). Celulele infectate pot
conŃine doi sau mai mulŃi nuclei, iar intranuclear
se observă incluzii de tip Cowdry A. DiferenŃele
în dezvoltarea şi morfologia focarelor produse de
MDV, au fost descrise de Witter (40).
HVT, care este înrudit antigenic cu MDV,
produce efect citopatic ce constă din focare largi
de celule rotunde, refractile (balonizate), ce apar
la 36-48 ore de la inocularea fibroblastelor
embrionare de găină.
Tulpina nononcogenă SB-1 produce pe
fibroblaste un efect citopatic deosebit, focarele
sunt mai mici, iar celulele transformate,
refractile, pot fi, nu numai rotunjite, ci şi de
forme diverse (31).
După cum menŃionează Calnek (7), liniile
celulare limfoblastoide au fost dezvoltate de
Akyiama şi col., fiind utile în studiile relaŃiilor
virus-celulă. Aceste linii cresc continuu în culturi
de celule, fără să se ataşeze de vasul de cultură.
Ele conŃin celule timice (T) şi markeri de
suprafaŃă specific tumorali (MATSA).
Pentru izolarea şi cultivarea MDV se pot
utiliza embrionii SPF (Specific Pathogen Free)
sau puii SPF în vârstă de o zi, care dezvoltă
leziuni ce pot fi decelate histologic în timus,
bursa lui Fabricius, nervi şi anumite viscere, după
patru săptămâni de la inoculare.
Leziunile macroscopice apar abia după 5-6
săptămâni de la inoculare. Anticorpii faŃă de
MDV şi HVT pot fi decelaŃi în seruri prin diverse
teste (precipitare în gel de agar,
imunofluorescenŃă, seroneutralizare, ELISA).
Infectivitatea stocurilor celulare de MDV sau
HVT este în relaŃie directă cu viabilitatea