Boli virotice si prionice ale animalelor - CYF MEDICAL DISTRIBUTION

300
Boli virotice şi prionice ale animalelor
cabinetele veterinare favorizează transmiterea
infecŃiei (33, 39).
Morbiditatea acestei boli, la pisici, poate fi de
100%, dar mortalitatea nu depăşeşte 30%.
Pierderile sunt frecvente la tineretul felin, sub un
an, în cazul infecŃiei cu tulpini virulente, sau în
cazul unor infecŃii mixte virale şi bacteriene (1,
10, 33).
Patogeneză
După pătrunderea în organism, virusul se
multiplică în epiteliul mucoasei căilor
respiratorii, al mucoasei bucale, faringiene şi în
tonsile. Tulpinile cu virulenŃă mare au tropism şi
pentru pneumocitele alveolare şi, uneori, pot
produce viremie la pisoii nou-născuŃi şi la pisicile
debile (5, 10, 26, 33, 39).
Necroza şi citoliza celulelor epiteliului
mucoasei bucale generează ulcere urmate de
infiltraŃie neutrofilică şi exsudaŃie fibrinoasă. La
pulmoni, alveolita iniŃială este urmată de
pneumonie exsudativă acută şi de pneumonie
interstiŃială. Necroza pneumocitelor alveolare
apare după 12 ore de la infecŃia cu tulpini
virulente. FCV se mai poate multiplica, mai rar,
în epiteliul mucoasei intestinale şi în epiteliul
membranei sinoviale (5, 24, 33).
Anticorpii seroneutralizanŃi, postinfecŃioşi,
apar după 6-7 zile de la infecŃie şi, datorită lor
titrul viral din pulmoni şi alte Ńesuturi scade până
la negativare, cu excepŃia tonsilelor, în care
virusul rămâne cantonat pentru mai multe luni
sau pentru toată viaŃa (22, 33).
Tabloul clinic
Perioada de incubaŃie este scurtă, fiind
dependentă de doza de virus şi virulenŃa tulpinii
infectante. Simptomele apar după 1-2-3 zile de la
infecŃie, iar evoluŃia bolii poate fi acută, subacută
şi inaparentă (5, 22, 33).
EvoluŃia clinică are câteva tipuri distincte,
care pot evolua singure sau asociate: infecŃia
căilor respiratorii anterioare, pneumonia, forma
ulcerativă, artrita acută, stomatita, gingivita
cronică şi enterita. Intensitatea simptomelor
depinde de vârsta pisicilor, virulenŃa tulpinii şi
alte infecŃii care pot coexista (5, 33).
În toate formele evolutive apare febra care,
de obicei, este bifazică. Primul puseu termic
apare la 1-2 zile după infecŃie, nefiind însoŃit de
alte simptome. Urmează apoi 1-2 zile cu
temperatură normală, iar al doilea puseu termic
evoluează simultan cu semnele clinice. Alături de
febră, la pisici, sunt prezente şi semne generale:
anorexie, abatere pronunŃată, horipilaŃie (5, 33,
39).
În forma evolutivă, caracterizată prin infecŃia
căilor respiratorii superioare, la pisicile bolnave
se observă strănut, conjunctivită şi rinită.
SecreŃiile oculare şi nazale sunt seroase, mucoase
sau mucopurulente şi durează una sau mai multe
zile. Mai rar secreŃiile devin purulente cu formare
de cruste nazale şi oculare (5, 25, 33).
Pneumonia, ca formă clinică, este produsă de
mai multe tulpini de FCV. În cele mai multe
cazuri, pneumonia este pasageră, dar unele
tulpini, cu virulenŃă mare (FCV-255, FCV-Kaos,
FCV-VS) produc pneumonie interstiŃială, cu
evoluŃie clinică gravă, la pisicile tinere, la care
mortalitatea poate fi de 30%. Febra, dispneea,
ralurile şi inflamaŃia Ńesutului interstiŃial
interlobular, evidenŃiată prin examen radiologic,
permit precizarea diagnosticului în această formă
clinică (10, 26, 33).
Forma ulcerativă a bolii este frecventă şi
poate evolua singură sau asociată cu alte forme
clinice. Pisicile bolnave prezintă febră,
hipersalivaŃie şi mici vezicule urmate de ulcere,
cu marginile regulate, situate pe faŃa dorsală a
limbii, pe palatul dur, faringe, unghiul maxilar,
buze, nas, cuzineŃii plantari şi pielea interdigitală
(în jurul ghearelor). Localizarea caracteristică
este situată pe faŃa dorsală a limbii, unde apar
vezicule cu un lichid clar, care se sparg repede,
rezultând ulcere superficiale cu un diametru de 2-
5 mm sau ulcere profunde sub formă de potcoavă
situate spre extremitatea anterioară a limbii.
Durează 7-10 zile şi se vindecă fără complicaŃii.
Ulcerele situate pe palatul dur sunt mai mici (1-2
mm), roşii-maronii, iar ulcerele situate pe vârful
nasului sunt superficiale şi sângerânde. PrezenŃa
concomitentă a leziunilor ulcerative bucale şi
podale constituie „sindromul buco-podal” (5, 25,
24, 33, 39).
Artrita acută este produsă de unele tulpini de
FCV şi evoluează, mai frecvent, la pisoii tineri şi,
mai rar, la adulte. Este asociată cu febra, semnele
generale şi forma ulcerativă. ArticulaŃiile
membrelor sunt inflamate, dureroase, iar pisicile
bolnave şchioapătă şi refuză deplasarea. În