Boli virotice si prionice ale animalelor - CYF MEDICAL DISTRIBUTION

More documents

Recommendations

Info

Boli produse de virusuri din fam. Retroviridae 599 Simptomele apar de regulă între vârstele de 4 şi 8 ani. Limfoamele maligne sau limfosarcoamele apar în limfonoduri, abomasum, cord, splină, rinichi, uter, meningele spinale, creier asociate cu un număr relativ redus de celule maligne circulante, contrar denumirii bolii. PrezenŃa virusului în organism nu numai că reduce potenŃialul lactogen şi producŃia de lapte, dar scade şi conŃinutul în grăsime al acestuia (7). Au fost citate cazuri (5-10% dintre animalele îmbolnăvite) de evoluŃie supraacută a bolii, când animalul este găsit mort sau moare brusc, fără a manifesta semne clinice de boală. Cauzele acestor morŃi subite sunt, cel mai adesea, reprezentate de rupturi ale abomasumului consecutive unor ulcere, rupturi splenice cu hemoragii interne sau disfuncŃia suprarenalelor. EvoluŃia clasică, subacută (1-2 săptămâni) sau cronică (luni de zile) se traduce prin slăbire, inapetenŃă sau anorexie, paliditatea mucoaselor şi slăbiciune musculară. Temperatura este nemodificată, cu excepŃia bolii tumorale invazive, în care poate atinge 39,5-40°C. Obişnuit, boala clinică este depistabilă atunci când modificările sunt extinse. Acestea constau în creşterea în volum a limfonodurilor externe sau interne. Creşterea în volum a limfonodurilor poate fi însoŃită de semne clinice datorate compresiunii asupra intestinelor sau a unor nervi. Hipertrofia limfonodală poate fi generalizată, iar ocazional pot fi observate tumori pe întreaga suprafaŃă corporală. Implicarea aparatului digestiv este iniŃiată prin apariŃia de leziuni în peretele prestomacelor şi abomasumului, cu melenă în caz de rupturi, în urma unor ulcere digestive. Localizarea leziunilor la nivelul cordului drept duce la insuficienŃă cardiacă congestivă, hidropericard cu estomparea zgomotelor cardiace la ascultaŃie, hidrotorax cu instalarea dispneei, ectazie jugulară cu edemul salbei şi uneori intermandibular (1, 21). Aceste simptome pot fi însoŃite de aritmie şi tahicardie. Pulsul jugular retrograd este asociat cu murmurul sistolic. Congestia hepatică pasivă, datorată perturbărilor circulatorii duce la diaree persistentă. Instalarea limfoamelor la nivelul nervilor se traduce prin pareza progresivă a trenului posterior, cu menŃinerea senzoriului dar cu afectarea compartimentului motor. Animalele schioapătă uşor iniŃial, unul dintre membre putând fi mai afectat, apoi se ridică greu, preferând în cele din urmă decubitul prelungit. Uneori, la nivelul ultimelor vertebre lombare şi a primelor vertebre sacrale, există o senzaŃie de hiperestezie. Metastazele meningeale sunt exprimate clinic prin semne caracteristice zonei infiltrate şi dependente de volumul leziunii. Modificări hematologice. PrezenŃa BLV în organele limfohematopoetice duce la leucocitoză, valorile leucocitelor crescând de la moderat până la peste 100.000/mm 3 . Această creştere are loc pe seama subpopulaŃiilor limfocitare de diferite categorii, ceea ce a generat clasificarea leucemiilor în acută şi cronică cu diferite forme. Astfel, dacă în leucemia acută pot fi întâlnite celule stem nediferenŃiate, limfoblaşti normali sau atipici (leucemia acută limfoblastică) sau mieloblaşti şi mielociŃi (leucemia acută mieloblastică), în leucemia cronică apar limfocite mature proliferate anarhic (leucemia limfoidă cronică), monocite granulare (leucemia monocitară cronică), limfocite B neoplazice (leucemia cu celule plasmocitare), trichocite (leucemia cu “celule păroase”) (1). Modificările calitative ale limfocitelor în funcŃie de vârsta animalului au permis crearea unor “chei leucozice”, tabele ce includ corelaŃii între numărul absolut de limfocite şi vârstă (1). Tabloul morfopatologic Organele sau Ńesuturile modificate neoplazic sunt caracterizate prin creştere în volum, datorită infiltraŃilor leucemice (17). Limfonodurile cresc în volum, depăşind de câteva ori dimensiunile iniŃiale. Culoarea lor este la început cenuşie, apoi,datorită apariŃiei necrozelor sau a hemoragiilor, apar zone gălbui sau roşiatice (19). Miocardul prezintă infiltraŃii sub formă de strii sau noduli parietali atriali sau ventriculari. Rinichii pot fi măriŃi uniform în volum sau prezintă infiltraŃii nodulare. Splina şi ficatul îşi pot păstra dimensiunile normale însă, uneori, sunt crescute în volum. PereŃii organelor cavitare (cheag, intestin, cervix, vagin, uter) sunt îngroşaŃi de infiltraŃiile difuze sau nodulare, având mucoasa ulcerată sau cu zone de necroză. În măduvă, procesele infiltrative sunt mai rare (4, 19). Histologic, se poate evidenŃia distrugerea
600 Boli virotice şi prionice ale animalelor structurii specifice organului infiltrat şi înlocuirea treptată a acesteia cu limfoblaşti sau alte celule derivate din vasele de sânge, însoŃită de dispariŃia fibrelor de reticulină (19). Unele tumori, îndeosebi în faza finală a bolii, nu conŃin virus infectant şi nici antigen (21). Diagnostic În prezent, diagnosticul are în vedere datele epidemiologice, clinice şi anatomopatologice dar trebuie confirmat obligatoriu prin teste de laborator, pe baza cărora se instituie apoi programele de eradicare. Testele frecvent utilizate sunt: ID, ELISA, inhibarea sinciŃializării. Dubla imunodifuzie în gel de agar, tehnică oficială a OIE, recunoscută de Comunitatea Europeană şi majoritatea guvernelor pentru testarea animalelor importate, are o sensibilitate de 98,5% şi o specificitate de 99,8% pentru depistarea infecŃiei cu BLV (21). ELISA (reacŃia imunoenzimatică) este utilizată cu precădere pentru identificarea anticorpilor din lapte, în scopul stabilirii efectivelor negative faŃă de infecŃia cu BLV. Sensibilitatea şi specificitatea acestui test sunt de 97 şi respectiv 62%, fiind considerat un test adecvat pentru screening, până la prevalenŃa de sub 1% a indivizilor infectaŃi la nivel naŃional (21). ELISA nu reuşeşte însă să facă o diferenŃiere între viŃeii care au ingerat colostru de la mame seropozitive şi care posedă anticorpi maternali, şi cei care sunt infectaŃi in utero. În aceste cazuri se apelează la PCR. RIA (radio imuno analiza) reprezintă unul dintre cele mai sensibile teste pentru diagnosticul individual al infecŃiei, eficient deja după două săptămâni de la expunerea la sursa de infecŃie, facilitând depistarea anticorpilor în lapte sau serul animalelor în perioada periparturientă. PCR (reacŃia polimerazei în lanŃ) este mai sensibilă decât ID sau ELISA, fiind utilizată pentru depistarea directă a virusului în limfocite, acolo unde prevalenŃa infecŃiei este sub 5%. Rezultatele fals pozitive pot apare în urma contaminării cu produsul reacŃiei de amplificare. Cocultivarea limfocitelor din tumori cu celule sensibile la infecŃie rezidă în apariŃia particulelor virale în mediul de cultură. O combinaŃie a metodelor PCR şi ELISA a permis detectarea unor cantităŃi minime (10 -4 ng) de ADN proviral, dovedindu-se de 100 ori mai sensibilă decât colorarea cu bromură de ethidiu (22). Dintre testele de mai sus, pentru depistarea reagenŃilor, în cadrul programelor de control şi eradicare a LEB, O.I.E. recomandă în primul rând testele de imunodifuzie în gel de agar şi ELISA. Tratament. Nu a fost elaborată nici o metodă de tratament. Imunoprofilaxie Au existat încercări de prevenŃie a bolii prin utilizarea unor vaccinuri inactivate, care s-au dovedit a fi protectoare faŃă de infecŃia de control, dar cercetările nu au depăşit faza experimentală (17). Combatere PrevenŃia bolii se face prin aplicarea strictă a măsurilor profilactice nespecifice: respectarea tehnologiei, asigurarea perioadei de carantină, achiziŃionarea de animale doar din efective indemne, controale serologice periodice, controlul vectorilor hematofagi, aplicarea unor programe de selecŃie pentru rezistenŃa la boală etc. Combaterea bolii este condiŃionată de prevalenŃa infecŃiei în efectiv, valoarea efectivului, existenŃa unei legislaŃii în vigoare în vederea despăgubirii proprietarilor pentru animalele sacrificate în scop de eradicare a bolii. În unele Ńări sunt în uz programe guvernamentale de eradicare a bolii, dar în altele, fermierii individuali recurg la măsuri aplicate în efectivele proprii doar pe baza testelor serologice efectuate. Virusul poate fi eliminat din efectiv dacă se execută controale serologice periodice, la 2-3 luni interval. Durata perioadei de indemnizare a efectivelor este dependentă de prevalenŃa iniŃială a infecŃiei, dar de obicei un an este suficient. Dacă prevalenŃa este prea ridicată, animalele seropozitive pot fi izolate de cele seronegative. ViŃeii proveniŃi de la mame seropozitive se reintroduc în efectivul de bază numai dacă dau rezultat serologic negativ la vârsta de 6 luni (17). Aplicarea testului ELISA pe probe de lapte de colectură poate duce la identificarea efectivelor în care prevalenŃa infecŃiei este de sub 2,5% (8).
Page 1 and 2:
Prof. Dr.Radu Moga Mânzat BOLI VIR
Page 4 and 5:
PROF. DR. RADU MOGA MÂNZAT BOLI VI
Page 6 and 7:
CUPRINS CUVÂNT ÎNAINTE • R. Mog
Page 8 and 9:
Cuprins IX 9.1.3. Variola felinelor
Page 10 and 11:
Cuprins XI 18.1.9. Encefalita văii
Page 12 and 13:
Cuprins XIII 23.5. InfecŃii produs
Page 14 and 15:
XVI Boli virotice şi prionice ale
Page 16 and 17:
Cap. 1 Boli produse de virusuri din
Page 18 and 19:
Boli produse de virusuri din fam. A
Page 20 and 21:
Page 22 and 23:
Page 24 and 25:
Page 26 and 27:
Page 28 and 29:
Page 30 and 31:
Page 32 and 33:
Page 34 and 35:
Page 36 and 37:
Page 38 and 39:
Page 40 and 41:
Page 42 and 43:
Page 44 and 45:
Page 46 and 47:
Page 48 and 49:
Page 50 and 51:
Cap. 2 Fam. Asfarviridae Gh. Răpun
Page 52 and 53:
Fam. Asfarviridae: pesta porcină a
Page 54 and 55:
Page 56 and 57:
Page 58 and 59:
Page 60 and 61:
Page 62 and 63:
Page 64 and 65:
Cap. 3 InfecŃii produse de virusur
Page 66 and 67:
InfecŃii produse de virusuri din f
Page 68 and 69:
Page 70 and 71:
Page 72 and 73:
Page 74 and 75:
Page 76 and 77:
InfecŃii produse la animale de vir
Page 78 and 79:
Page 80 and 81:
Boli produse de virusuri din fam. H
Page 82 and 83:
Page 84 and 85:
Page 86 and 87:
Page 88 and 89:
Page 90 and 91:
Page 92 and 93:
Page 94 and 95:
Page 96 and 97:
Page 98 and 99:
Page 100 and 101:
Page 102 and 103:
Page 104 and 105:
Page 106 and 107:
Page 108 and 109:
Page 110 and 111:
Page 112 and 113:
Page 114 and 115:
Page 116 and 117:
Page 118 and 119:
Page 120 and 121:
Page 122 and 123:
Page 124 and 125:
Page 126 and 127:
Page 128 and 129:
Page 130 and 131:
Page 132 and 133:
Page 134 and 135:
InfecŃiile produse de virusuri din
Page 136 and 137:
Page 138 and 139:
Page 140 and 141:
Page 142 and 143:
Page 144 and 145:
Page 146 and 147:
Boli produse de virusuri din fam. P
Page 148 and 149:
Page 150 and 151:
Page 152 and 153:
Page 154 and 155:
Page 156 and 157:
Page 158 and 159:
Page 160 and 161:
Page 162 and 163:
Page 164 and 165:
Page 166 and 167:
Page 168 and 169:
Page 170 and 171:
Page 172 and 173:
Page 174 and 175:
Page 176 and 177:
Page 178 and 179:
Page 180 and 181:
Page 182 and 183:
Page 184 and 185:
Page 186 and 187:
Page 188 and 189:
Page 190 and 191:
Page 192 and 193:
Page 194 and 195:
Page 196 and 197:
Page 198 and 199:
Page 200 and 201:
Page 202 and 203:
Page 204 and 205:
Page 206 and 207:
Page 208 and 209:
Page 210 and 211:
Page 212 and 213:
Page 214 and 215:
Page 216 and 217:
Page 218 and 219:
Page 220 and 221:
Page 222 and 223:
Page 224 and 225:
Page 226 and 227:
Page 228 and 229:
Page 230 and 231:
Page 232 and 233:
Page 234 and 235:
Page 236 and 237:
Page 238 and 239:
Page 240 and 241:
Cap. 11 InfecŃiile produse de viru
Page 242 and 243:
Page 244 and 245:
Page 246 and 247:
Page 248 and 249:
Page 250 and 251:
Page 252 and 253:
Page 254 and 255:
Page 256 and 257:
Cap. 12 Boli produse de virusuri di
Page 258 and 259:
Page 260 and 261:
Page 262 and 263:
Page 264 and 265:
Page 266 and 267:
Page 268 and 269:
Page 270 and 271:
Page 272 and 273:
Page 274 and 275:
Page 276 and 277:
Cap. 13 InfecŃii produse de virusu
Page 278 and 279:
Page 280 and 281:
Page 282 and 283:
Page 284 and 285:
Page 286 and 287:
Page 288 and 289:
Cap. 14 InfecŃii produse de virusu
Page 290 and 291:
InfecŃii produse de virusul bolii
Page 292 and 293:
InfecŃii produse de virusul bolii
Page 294 and 295:
Boli produse de virusuri din fam. B
Page 296 and 297:
Page 298 and 299:
Page 300 and 301:
Page 302 and 303:
Page 304 and 305:
Page 306 and 307:
Page 308 and 309:
Boli produse de virusuri din fam. C
Page 310 and 311:
Page 312 and 313:
Page 314 and 315:
Page 316 and 317:
Page 318 and 319:
Page 320 and 321:
Page 322 and 323:
Page 324 and 325:
Page 326 and 327:
Page 328 and 329:
Page 330 and 331:
Page 332 and 333:
Page 334 and 335:
Page 336 and 337:
Page 338 and 339:
Page 340 and 341:
Page 342 and 343:
Page 344 and 345:
Page 346 and 347:
Page 348 and 349:
Page 350 and 351:
Page 352 and 353:
Page 354 and 355:
Boli produse de virusuri din fam. F
Page 356 and 357:
Page 358 and 359:
Page 360 and 361:
Page 362 and 363:
Page 364 and 365:
Page 366 and 367:
Page 368 and 369:
Page 370 and 371:
Page 372 and 373:
Page 374 and 375:
Page 376 and 377:
Page 378 and 379:
Page 380 and 381:
Page 382 and 383:
Page 384 and 385:
Page 386 and 387:
Page 388 and 389:
Page 390 and 391:
Page 392 and 393:
Page 394 and 395:
Page 396 and 397:
Page 398 and 399:
Page 400 and 401:
Page 402 and 403:
Page 404 and 405:
Page 406 and 407:
Page 408 and 409:
Page 410 and 411:
Page 412 and 413:
Page 414 and 415:
Page 416 and 417:
Page 418 and 419:
Page 420 and 421:
Page 422 and 423:
Page 424 and 425:
Page 426 and 427:
Page 428 and 429:
Page 430 and 431:
Page 432 and 433:
Page 434 and 435:
Page 436 and 437:
Page 438 and 439:
Page 440 and 441:
Page 442 and 443:
Page 444 and 445:
Page 446 and 447:
Page 448 and 449:
40. Van Regenmortel, M.H.V., Fauque
Page 450 and 451:
Page 452 and 453:
Page 454 and 455:
Page 456 and 457:
Page 458 and 459:
Page 460 and 461:
Page 462 and 463:
Page 464 and 465:
Page 466 and 467:
Page 468 and 469:
Page 470 and 471:
Page 472 and 473:
Page 474 and 475:
Page 476 and 477:
Page 478 and 479:
Page 480 and 481:
Page 482 and 483:
Page 484 and 485:
Page 486 and 487:
Page 488 and 489:
Page 490 and 491:
Page 492 and 493:
Page 494 and 495:
Page 496 and 497:
Page 498 and 499:
Page 500 and 501:
Page 502 and 503:
Page 504 and 505:
Page 506 and 507:
Page 508 and 509:
Page 510 and 511:
Page 512 and 513:
Page 514 and 515:
Page 516 and 517:
Page 518 and 519:
Page 520 and 521:
Page 522 and 523:
Page 524 and 525:
Page 526 and 527:
Page 528 and 529:
Page 530 and 531:
Page 532 and 533:
Page 534 and 535:
Page 536 and 537:
Page 538 and 539:
Page 540 and 541:
Page 542 and 543:
Page 544 and 545:
Page 546 and 547:
Page 548 and 549:
Page 550 and 551:
Page 552 and 553:
Page 554 and 555:
Boli produse de virusuri din fam. R
Page 556 and 557:
Page 558:
Page 561 and 562:
546 Boli virotice şi prionice ale
Page 563 and 564: 548 Boli virotice şi prionice ale
Page 613: 598 Boli virotice şi prionice ale
Page 639 and 640: Cap. 24 InfecŃii produse de rhabdo
Page 665 and 666:
Page 667 and 668:
Page 669 and 670:
Page 671 and 672:
Page 673 and 674:
Page 675 and 676:
Page 677 and 678:
Page 679 and 680:
Page 681 and 682:
Page 683 and 684:
Page 685 and 686:
Page 687 and 688:
Page 689 and 690:
Page 691 and 692:
Page 693 and 694:
Page 695 and 696:
Page 697 and 698:
Page 699 and 700:
Page 701 and 702:
Page 703 and 704:
BOLI VIROTICE ŞI PRIONICE SPECIFIC
Page 705 and 706:
Boli virotice şi prionice specific
Page 707 and 708:
Page 709 and 710:
Page 711 and 712:
INDEX A Abcese pulmonare, 463 Achro
Page 713 and 714:
Index 699 Getah, 650, 657 Glasser,
Page 715 and 716:
Index 701 Dermatita nodulară viral
Page 717 and 718:
Index 703 Felid herpesvirus, 64 Fel
Page 719 and 720:
Index 705 porcului, 400 Influenza E
Page 721 and 722:
Index 707 papillomavirus, 118 Parai
Page 723 and 724:
Index 709 Pseudovariola taurinelor,
Page 725 and 726:
Index 711 Traberkrankheit, 669 Trah
Page 727 and 728:
Index 713 Virusul hepatitei delta,
Page 729:
Index 715 Virusul mieloblastozei, 5
show all

Boli virotice si prionice ale animalelor - CYF MEDICAL DISTRIBUTION

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?