16.02.2014 Views

Boli virotice si prionice ale animalelor - CYF MEDICAL DISTRIBUTION

Boli virotice si prionice ale animalelor - CYF MEDICAL DISTRIBUTION

Boli virotice si prionice ale animalelor - CYF MEDICAL DISTRIBUTION

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

<strong>Boli</strong> produse de virusuri din fam. Arteriviridae 247<br />

distrugerea rapidă a acestora (ciclu de<br />

replicare virală litică de 12 ore);<br />

determinarea unei infecŃii permanente de<br />

lungă durată;<br />

traversarea barierei placentare;<br />

infectarea produşilor de concepŃie din<br />

uter;<br />

transmiterea prin contact direct, aerosoli<br />

sau material seminal.<br />

Structura virusului. Virusul PRRS are<br />

dimen<strong>si</strong>uni de 45-70 nm, <strong>si</strong>metrie icosaedrică,<br />

anvelopa acoperă o nucleocap<strong>si</strong>dă internă sferică<br />

de 25-30 nm (34). Materialul genetic este<br />

reprezentat de ARN linear <strong>si</strong>mplu (15000<br />

nucleotide, polaritate pozitivă). Numărul total de<br />

proteine din structura virionului variază, după<br />

diferiŃi autori. Au fost identificate 3 proteine<br />

majore (55). Aceste trei proteine codificate de<br />

ORF (open reading frame) 7, 6 şi 5 sunt<br />

proteinele N, M şi E.<br />

Proteina N reprezintă nucleoproteina virală,<br />

importantă în testele imunoblot care utilizează<br />

seruri prelevate de la porci imuni. De altfel,<br />

aproape toate echipele care au obŃinut anticorpi<br />

monoclonali pornind de la un virus complet, au<br />

evidenŃiat în principal anticorpi pentru această<br />

nucleoproteină (3). Proteina, codificată de ORF<br />

7, este fie foarte imunogenă, fie prezentă în<br />

cantitate mare la nivelul virionului (5).<br />

Proteina M, codificată de ORF 6, aparŃine<br />

membranei. Structura sa este asemănătoare<br />

proteinei M a coronavirusurilor. Proteina E,<br />

codificată de ORF 5 este tot o proteină de<br />

membrană.<br />

Proteinele codificate de ORF 2, 3 şi 4 sunt<br />

mai dificil de identificat, probabil datorită<br />

prezenŃei în cantitate prea mică pentru a putea fi<br />

evidenŃiate cu tehnicile obişnuite. Pornind de la<br />

virusul purificat, Drew a obŃinut anticorpi<br />

monoclonali dirijaŃi către ORF 3. Acest rezultat<br />

arată că proteina corespondentă este bine<br />

structurată, dar probabil <strong>si</strong>ntetizată în cantitate<br />

insuficientă pentru a putea fi detectată prin<br />

tehnici obişnuite (11).<br />

Van Nieuwstad, în 1996 confirmă faptul că<br />

ORF 3 intervine în structura virionului şi<br />

demonstrează că proteina codificată de ORF 4<br />

este probabil integrată anvelopei vir<strong>ale</strong>, ea fiind<br />

Ńinta anticorpilor neutralizanŃi in vitro (52).<br />

În concluzie, virionul PRRS este constituit<br />

din trei proteine structur<strong>ale</strong> majore: N (ORF7), M<br />

(ORF6) şi E (ORF 5) şi alte trei proteine minore<br />

codificate de ORF 4, 3 şi 2.<br />

Variabilitatea. Compararea antigenică a<br />

diferitelor tulpini, cu ajutorul anticorpilor<br />

policlonali (20) şi monoclonali (11) la nivelul<br />

nucleoproteinelor vir<strong>ale</strong> interne mai puŃin expuse<br />

la pre<strong>si</strong>unea exercitată de anticorpi, a demonstrat<br />

că suşele europene şi americane diferă suficient<br />

de mult (19-48% heterogenitate), constituind<br />

două subtipuri distincte.<br />

Tulpinile nord americane sunt diferite la<br />

nivelul <strong>si</strong>tusurilor antigenice prezentate de<br />

nucleoproteina virală şi recunoscute de<br />

limfocitele B (epitopi B). În 1995, Drew (11)<br />

demonstrează că şi tulpinile izolate în Europa<br />

prezintă diferenŃe între ele, dar legate de<br />

recunoaşterea epitopilor B prezentaŃi de ORF 3.<br />

Acestor variaŃii antigenice le corespund variaŃii<br />

genomice care determină modificări asupra<br />

secvenŃelor proteice.<br />

Aparenta variabilitate mai mare a subtipurilor<br />

americane s-ar putea explica prin faptul că în<br />

America virusul circulă din 1985 în timp ce în<br />

Europa a apărut 5 ani mai târziu. Cercetătorii<br />

francezi menŃionează circa 50% variaŃii<br />

antigenice între tulpinile americane şi cele<br />

europene (2). Chiar dacă este mai puŃin evident,<br />

acest fenomen de variabilitate antigenică există şi<br />

între tulpinile europene. S-a emis ipoteza că<br />

izolatele americane şi europene corespund la<br />

două subpopulaŃii vir<strong>ale</strong> diferite, care provin<br />

dintr-un „strămoş” comun care urmează a fi<br />

identificat.<br />

Până în prezent, Europa a semnalat numai<br />

circulaŃia tulpinilor europene în timp ce în<br />

America de Nord, circulă atât cele americane cât<br />

şi cele europene. S-a demonstrat că stabilitatea<br />

virusului în cursul replicării s<strong>ale</strong>, în ciuda tuturor<br />

pre<strong>si</strong>unilor de selecŃie de origine exogenă, este<br />

foarte bună. EvoluŃia virusului se bazează pe<br />

mecanisme mai complicate decât <strong>si</strong>mpla derivă<br />

genomică întâmplătoare.<br />

Replicarea. Virusul PRRS (VPRRS) se<br />

replică în macrofagele alveolare pulmonare,<br />

macrofage sau celule dendritice <strong>ale</strong> amigd<strong>ale</strong>lor,<br />

limfonoduli, timus, splină, plăci Peyer, ficat,<br />

rinichi, glande supraren<strong>ale</strong> şi cord (17). Material<br />

genetic viral este regă<strong>si</strong>t la nivelul encefalului şi

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!