Boli virotice si prionice ale animalelor - CYF MEDICAL DISTRIBUTION

Boli produse de virusuri din fam. Paramyxoviridae 463
testele de SN (4), RFC, IFI (2), ELISA variantele
indirectă şi sandwich (6). Seroconversia poate fi
evidenŃiată şi prin ID.
Diagnosticul diferenŃial se impune a se face
faŃă de: rinotraheita infecŃioasă, parainfluenŃă,
pasteureloză, pleuropneumonia contagioasă,
difteria viŃeilor, pneumoniile verminoase, pe baza
examenelor de laborator. Se vor avea în vedere, de
asemenea: rinitele alergice, abcesele pulmonare,
pneumoniile embolice şi de aspiraŃie.
Prognosticul este în general favorabil, putând
deveni rezervat în caz de complicaŃii.
Tratament
Utilizarea antibioticelor cu spectrul larg, cât
mai precoce, timp de 3-5 zile, previne pneumonia
bacteriană secundară.
Profilaxie şi combatere
Se vor respecta măsurile antiepizootice
generale, acordându-se o atenŃie deosebită
condiŃiilor de zooigienă, respectării tehnologiei de
creştere şi efectuării dezinfecŃiilor curente.
Specific, se poate recurge la vaccinuri
inactivate şi adjuvantate sau atenuate (5, 10),
putând fi mono- sau polivalente (şi contra
Bibliografie.
1. Ames, T.R. (1993), Vet. Med., 88, 880
2. Baker, J.C., Ellis, J.A., Clark, E.G. (1997), Vet. Clin.
North. Am., 13, 425
3. Bryson, D.G. (1993), Vet. Med., 88, 894
4. Dubovi, E.J. (1993), Vet. Med., 88, 888
5. Ferguson, J.D., Galligan, G.T., Cortese, V. (1997), J.
Am. Vet. Med. Assoc., 210, 1179
6. Hazari, S., Panda, H.K., Kar, B.C., Das, B.R. (2002),
Copar. Immunol., Microbiol. Inf. Dis., 25, 59
rinotraheitei, diareei virale, parainfluenŃei). Cele
două tipuri de vaccinuri se administrează i.m., de
două ori la interval de 21 de zile. Problema
dezvoltării vacinurilor faŃă de infecŃia cu BRSV
este complicată datorită dificultăŃilor reproducerii
experimentale a bolii (frecvent infecŃia rămâne
inaparentă). Vaccinurile obŃinute recent sunt pe
bază de ADN plasmidic exprimând glicoproteina G
sau vaccinuri recombinate utilizând BHV-1 ca
vector pentru exprimarea aceleeaşi glicoproteine.
Imunitatea se instalează la câteva zile de la a doua
administrare a vaccinului şi durează aproximativ 4
luni. Imunizarea vacilor în vederea creşterii titrului
anticorpilor colostrali, având în vedere
receptivitatea foarte ridicată a viŃeilor sub 3 luni,
merită a fi luată în considerare. La noi se prepară
vaccinul Tetravac B folosit la viŃei şi tineret
(începând cu vârsta de 2-3 săptămâni) din ferme de
creştere şi îngrăşare, în doză de 2 ml, pe cale i.m.
sau nazală. Vaccinarea de rapel se face după 14-21
zile cu aceeaşi doză. Este un vaccin tetravalent
(IBR, PI3, BVD, BRSV).
În caz de apariŃie a bolii animalele bolnave se
izolează şi se tratează (cele cu forme uşoare) sau se
sacrifică (cele cu forme grave), se remediază
deficienŃele de igienă şi alimentaŃie, se aplică
dezinfecŃii. Animalele sănătoase se vaccinează.
7. Inaba, Y., Tanaka, Y., Sato, K., Omori, T., Matumoto,
M. (1972), Jpn. J. Microbiol., 16, 373
8. Larsen, L..E., Tjornehoj, B., Viuff, N.E., Jensen, N.E.,
Uttenthal, A. (1999), J. Vet. Diag. Invest., 11, 416
9. Redondo, E. (1994), J. Vet. Med. B., 41, 27
10. Thiry, E., Pastoret, P.P., Valarcher, J.F., Schelcher, F.
(1999-2000), Bull. GTV, 5, 335
11. Van der Poel, W.H.M. (1994), J. Inf., 29, 215
20.11. RINOTRAHEITA CURCILOR
(Turkey Rhinotracheitis – engl.)
C. Vasiu
Este o boală infecto-contagioasă endemicoepidemică,
de natură virotică, întâlnită la curci şi la
puii de găină, manifestată clinic prin catar oculonazal,
sinuzită infraorbitară, tumefierea capului şi
scăderea substanŃială a producŃiei de ouă.
Istoric, răspândire şi importanŃă
Rinotraheita curcilor (RC), denumită şi coriza curcilor,
avian rhinotracheitis, iar în prezent avian pneumovirus
infection a fost descrisă pentru prima oară în Africa de Sud, de
către Buys şi Du Preez în 1980. A fost apoi semnalată în Spania,
FranŃa, Marea Britanie, Israel, Germania, Italia, Ungaria, Japonia,
America Centrală, SUA etc. Prezintă importanŃă datorită
mortalităŃii şi scăderii producŃiei de ouă. În aceeaşi perioadă, în
care rinotraheita curcilor a fost semnalată în Marea Britanie, s-a
constatat la puii de găină, o boală exprimată prin tulburări
respiratorii discrete şi edemaŃierea puternică a capului, de unde
denumirea de sindromul capului edemaŃiat al puilor de găină
(“Swollen head syndrome of chicken” – SHS – O’Brien,
1985). SHS a fost descris mai întâi la puii broiler de 4-6