16.02.2014 Views

Boli virotice si prionice ale animalelor - CYF MEDICAL DISTRIBUTION

Boli virotice si prionice ale animalelor - CYF MEDICAL DISTRIBUTION

Boli virotice si prionice ale animalelor - CYF MEDICAL DISTRIBUTION

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

<strong>Boli</strong> produse de virusuri din fam. Parvoviridae 169<br />

Prognostic<br />

Este grav, letalitatea fiind, în cele din urmă,<br />

de 100%.<br />

Tratament<br />

BA nu beneficiază de nici un mijloc eficient<br />

de tratament. Cu toate că antibioticele sunt<br />

inactive asupra virusului, în unităŃile contaminate<br />

se practică antibioterapia pentru combaterea<br />

infecŃiilor bacteriene secundare.<br />

Pentru menŃinerea anim<strong>ale</strong>lor reagente în<br />

viaŃă până la sacrificare, se face tratament<br />

<strong>si</strong>mptomatic cu soluŃii de electroliŃi, pentru<br />

rehidratare şi remineralizare. Acestea conŃin<br />

obligatoriu şi glucoză, imunosupre<strong>si</strong>ve<br />

(Levamisol 1 mg/kg viu), vitamine, antibiotice<br />

(tetraciclină, ampicilină, penicilină), ultimele<br />

pentru combaterea infecŃiilor secundare. La<br />

acestea se adaugă şi factori lipotropi (vitamina<br />

B 12 , colină, metionină etc.). RaŃia furajeră se<br />

suplimentează cu proteine, iar gră<strong>si</strong>mile se reduc.<br />

Tratamentul unor exemplare de valoare se<br />

poate face, pe lângă protocolul de mai sus, cu<br />

inductori de interferon, cu acid polyno<strong>si</strong>nicpolycytidilic<br />

(30 mg/kg viu, de 2 ori/săptămână,<br />

4 săptămâni). În urma tratamentului creşte<br />

greutatea corporală şi scade gammaglobulinemia,<br />

dar nu se obŃine o vindecare microbiologică şi<br />

clinică completă (111).<br />

Profilaxie şi combatere<br />

În scop preventiv, pe lângă măsurile gener<strong>ale</strong><br />

de profilaxie privind dezinfecŃia profilactică,<br />

dezinsecŃia şi deratizarea, respectarea măsurilor<br />

de filtru sanitar şi circulaŃia persoanelor şi<br />

anim<strong>ale</strong>lor, se vor aplica măsuri privind direct<br />

boala <strong>ale</strong>utină, precum: afluirea numai de nurci<br />

cu examen serologic negativ, efectuat în unitatea<br />

furnizoare şi repetat la sfârşitul perioadei de<br />

carantină, examen serologic la întregul efectiv în<br />

lunile septembrie-octombrie, înainte de<br />

sacrificare. Efectivul de reproducŃie se retestează<br />

înainte de formarea familiilor. Anim<strong>ale</strong>le<br />

reagente se elimină din efectiv. Examenul<br />

serologic se va efectua prin contraimunoforeză<br />

sau un alt test dintre cele menŃionate. Se va evita<br />

contactul nurcilor cu dihorii cu <strong>si</strong>tuaŃie<br />

epidemiologică neclară.<br />

Cercetări recente atestă po<strong>si</strong>bilitatea obŃinerii<br />

unor vaccinuri eficace prin folo<strong>si</strong>rea proteinelor<br />

NS1 <strong>ale</strong> virusului BA, împreună cu un adjuvant<br />

(ISCOM - immune stimulating complexes). Prin<br />

inducerea imunităŃii mediate celular, de către<br />

proteina NS1 şi adjuvant, cu toate că anticorpii<br />

rezultaŃi nu neutralizează virusul, severitatea<br />

evoluŃiei clinice se reduce semnificativ, vaccinul<br />

fiind util în acŃiunea de eradicare a bolii (1).<br />

Combaterea şi chiar eradicarea bolii, pe zone<br />

întinse sau pe teritoriile unor state, sunt po<strong>si</strong>bile,<br />

cum s-a demonstrat în cazul Danemarcei (27, 41).<br />

Acolo, acŃiunea de combatere a început în 1976,<br />

cu ajutorul CIEP şi din 1979, cu ajutorul unui<br />

program naŃional legiferat în 1999, având ca<br />

princip<strong>ale</strong> prevederi: controlul prin CIEP a 10%<br />

din efectivul de nurci în lunile mai-iunie, şi 20%<br />

în perioada de iarnă, eliminarea operativă a<br />

nurcilor reagente, dezinfecŃii, repopularea numai<br />

cu nurci din unităŃi indemne. Eradicarea bolii<br />

<strong>ale</strong>utine dintr-o fermă presupune aplicarea<br />

aceloraşi măsuri şi în fermele vecine, aflate la o<br />

distanŃă de până la un km. Aplicându-se măsurile<br />

de mai sus, într-un interval de 10 ani (1976-<br />

1986), timp în care s-au examinat peste 4<br />

milioane probe de sânge, 60% din ferme, iar în<br />

1995 90% din ferme au devenit libere de BA<br />

(41).<br />

7.9. ENTERITA VIROTICĂ A NURCILOR<br />

(Mink Virus Enteritis – engl.)<br />

V. Secaşiu<br />

Enterita virotică a nurcilor (EVN) este o<br />

boală infecŃioasă, virotică, endemică, cu evoluŃie<br />

acută, manifestată morfoclinic prin gastroenterită.<br />

Istoric<br />

A fost descrisă prima dată de Schofield în 1947 în statul<br />

Ontario (Canada), în zona Fort William, de unde şi numele de<br />

boala de Fort William. De aici a difuzat în crescătoriile din<br />

Canada şi SUA şi ulterior pe celelalte continente. Mai este<br />

denumită şi panleucopenia nurcii şi enterita infecŃioasă a<br />

nurcii. În 1952, Willis atribuie bolii o etiologie virală,<br />

con<strong>si</strong>derând virusul identic sau foarte apropiat de virusul<br />

panleucopeniei pi<strong>si</strong>ci, iar în 1956, Mac Pherson demonstrează<br />

înrudirea antigenică a acestor două virusuri.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!