Boli virotice si prionice ale animalelor - CYF MEDICAL DISTRIBUTION

502
Boli virotice şi prionice ale animalelor
5. Burke, C.N., Krauss, H., Luginbuhl, R.E. (1965),
Avian Dis., 9, 104
6. Butterfield, W.K. (1975), Am. J. Vet. Res., 36, 557
7. Butterfield, W.K., Lunginbuhl, R.E., Helmboldt, C.F.,
Sumner, F.W. (1961), Avian Dis., 5, 445
8. Calnek, B.W., Jehnich, H. (1959), Avian Dis. 3, 95
9. Calnek, B.W., Jehnich, H. (1959), Avian Dis., 3, 225
10. Calnek, B.W. (1993), Avian Encephalomyelitis. In
J.B. McFerran and M.S. McNulty (eds.). Virus
Infections of Vertebrates. 4. Virus Infections of
Birds, Elsevier Science, Amsterdam, The
Netherlands
11. Calnek, B.W., Barnes, J.H., Beard, W.C.,
McDougald, L.R., Saif, Y.M. (1997), Diseases of
Poultry, Tenth edition, Iowa State University Press,
Ames, Iowa, U.S.A.
12. Calnek, B.W., Taylor, P.J. Sevoian, M. (1960),
Avian Dis., 4, 325
13. Feibel, F., Helmboldt, C.F. Jungherr, E.L. Carson,
J.R. (1952), Am. J. Vet. Res., 13, 260
14. Garrett, J.K., Davis, R.B., Ragland, W.L. (1984),
Avian Dis., 28, 117
15. *** http://vtpb-www.cvm.tamu.edu /vtpb /vet-micro/
descriptions_virus / picorna.html
16. Jones, E.E. (1932), Science, 76, 331
17. Jones, E.E. (1934), J. Exp. Med., 59, 781
18. Malkinson, M., Weisman, Y., Stavinski, A.,
Davidson, I., Orgad, U., Dison, M.S. (1986),Vet.
Rec. 119, 503
19. Miyamae T. (1977), Am. J. Vet. Res., 38, 2009
20. Miyamae, T. (1981), Avian Dis., 25, 1065
21. Murphy, FA, Gibbs, E.P.J., Horzinek, M.C., Studert,
M.J. (1999), Vet. Virology, Academic Press, Third
ed., San Diego, London, Boston, New York,
Sydney, Tokyo, Toronto
22. Nicholas, R.A.J., Ream, A.J., Thornton, D.H.
(1987), Arch. Virol., 96, 283
23. Ohishi, K., Senda, M., Yamamoto, H., Nagai, H.,
Norimatsu, M., Sasaki, H. (1994), Avian Pathol., 23,
49
24. Safren, D.R., Tannock, G.A., Groves, P.J. (1992),
Aust. Vet. J., 69, 272
25. Shafren, D.R., Tannock, G.A. (1988), Avian Dis.,
32, 209
26. Shafren, D.R., Tannock, G.A. (1991), J. Gen. Virol.,
72, 2713
27. Shafren, D.R., Tannock, G.A. (1992), Avian Dis.,
36, 1031
28. Tannock, G.A., Safren, D.R. (1985), Avian Dis., 29,
312
29. Tannock, G.A., Safren, D.R. (1994), Avian Pathol.,
23, 603
30. Van der Heide, L. (1970), Univ. Maine Tech. Bull.,
44, 1
31. Westbury, H.A., Sinkovic, B. (1978), Aust. Vet. J.,
54, 68
32. Westbury, H.A., Sinkovic, B. (1978), Aust. Vet. J.,
54, 81
21.5. POLIOENCEFALOMIELITA PORCINĂ
(Encephalomyelitis Enzootica – lat.; Porcine Polioencephalomyelitis, Benign Enzootic
Paresis, Teschen Disease – engl.; Teschener Schweinelähmung – germ.;
Maladie de Teschen - fr.)
C. Ştirbu
Polioencefalomielita porcină (Boala de
Teschen, Boala de Talfan, Encefalomielita
porcină cu enterovirus) este o boală infecŃioasă
şi contagioasă, similară cu poliomielita umană
produsă de enterovirusuri mai ales din
serotipurile 1, 2, 3, 5 (în total 13 serotipuri) ce
evoluează cu morbiditate şi mortalitate ridicată şi
care se manifestă clinic prin tulburări neurologice
grave (1, 2, 3, 5, 6, 7).
Istoric, răspândire geografică şi
importanŃă
Deşi majoritatea virusurilor din genul Enterovirus sunt
ubicvitare şi eventualele infecŃii cu acestea la animale
evoluează asimptomatic, cele întâlnite la porcine au fost
frecvent asociate cu simptome clinice grave cum sunt:
polioencefalomielita, tulburări de reproducŃie la scroafe,
pneumonii şi tulburări digestive.
Primele cazuri de polioencefalomielită cu procent foarte
mare de mortalitate au fost observate cu peste 70 de ani în urmă
în localitatea Teschen, din Boemia (R. Cehă). Ulterior, boala s-a
extins şi a evoluat sporadic mai ales în Europa Centrală, dar şi
în Africa (3, 6, 7).
Formele severe de boală ce mai evoluează uneori în
Europa Centrală şi în Africa, cunoscute sub denumirea de boala
de Teschen, până în prezent nu au fost semnalate în alte
teritorii, chiar şi aici fiind actualmente rareori semnalate. Forme
de evoluŃie clinică de gravitate mai redusă semnalate iniŃial în
Anglia, sunt cunoscute sub denumirea de boala de Talfan, de
pareza enzootică benignă, cele descrise în Danemarca, sau
polioencefalomielită, cele descrise în Canada, SUA şi
Australia, toate produse de variante mai puŃin virulente de
enterovirus serotipul 1.
Etiologie
Boala este produsă de virusuri din familia
Picornaviridae, genul Enterovirus.
Enterovirusurile asociate cu evoluŃia bolii au
fost în principal cele din serotipul 1, dar şi din
serotipurile 2, 3, 5 şi altele.
Sunt virusuri mici, sferice, cu simetrie
icosaedrică, fără înveliş pericapsidal, cu
diametrul de 25-31 nm şi densitate de flotare în
clorură de cesiu de 1,34 (4, 8).
ConŃin ARN monocatenar, sunt stabile la
tratamentul cu solvenŃi lipidici şi destul de stabile