Boli virotice si prionice ale animalelor - CYF MEDICAL DISTRIBUTION

InfecŃiile produse de virusuri din fam. Astroviridae 233
culoare pal-violacee cu multiple hemoragii
punctiforme. Splina este întotdeauna mărită în
volum şi prezintă mici focare albicioase.
Nefromegalia, cu vasele sanguine locale
ectaziate, este o altă leziune importantă. Tractusul
digestiv este golit de alimente. Ocazional, s-au
constatat mici hemoragii în peretele intestinal şi
pe bula de grăsime de pe apexul cordului.
Histopatologic, în forma acută, apar necroze
în hepatocite şi hiperplazia conductului biliar.
Diagnostic
Diagnosticul cert se bazează pe identificarea
şi izolarea astrovirusului raŃelor. Aceasta se
realizează cu ajutorul ME sau inoculând
embrionii de găină în vârstă de 5-7 zile. Prin
pasaje repetate se va putea izola astrovirusul.
InfecŃia experimentală constă în inocularea
răŃuştelor sănătoase cu triturat de ficat provenit
de la cadavre recente de boboci cu hepatită virală.
Răspunsul este variabil, de obicei se produce o
mortalitate de cca. 20% în decurs de 2-4 zile de la
infecŃie (3).
Diagnosticul diferenŃial al hepatitei raŃelor
cu astrovirus, numită şi astroviroza raŃelor,
trebuie făcut în primul rând faŃă de hepatita
virotică a raŃelor cu picornavirusuri, de tip 1 sau
3 (tipul 3 s-a identificat numai în SUA), dar şi
faŃă de infecŃia produsă la răŃuşte de
hepadnavirusul de grup B, deşi acesta din urmă
nu produce o boală similară anatomoclinic, dar se
poate izola uneori din ficatul răŃuştelor moarte
din alte cauze.
Astrovirusul raŃelor nu are fracŃiuni
antigenice comune cu nici unul din celelalte
virusuri care se pot izola din hepatitele răŃuştelor.
În plus, hepadnavirusul B izolat de la raŃe cu
hepatită (genul Avihepadnavirus) este un virus cu
genom ADN, nu ARN (15).
Tratament
Bobocii trecuŃi prin boală prezintă un titru
scăzut de anticorpi, dar care totuşi, este suficient
pentru a-i pune la adăpost pe boboci faŃă de o
nouă infecŃie (3).
În focarele de boală, atât bobocii sănătoşi, cât
şi cei bolnavi sau numai suspecŃi de boală, pot fi
trataŃi cu ser de convalescent obŃinut de la raŃe
infectate cu astrovirusul raŃelor.
Profilaxie specifică
De asemenea, un vaccin viu atenuat poate
proteja bobocii sănătoşi, dar încă nu a intrat în
procedeul uzual în această boală.
Combaterea bolii se realizează prin golirea şi
dezinfecŃia temeinică a adăposturilor libere
precum şi printr-o terapie adecvată.
11.5.2. ENTERITA PUILOR DE CURCĂ, CU/ŞI SINDROMUL MORTALITĂłII (EPCSM)
(Poult Enteritis-Mortality Syndrom, „Spiking Mortality” of Turkeys – engl.)
EPCSM este o boală acută infecŃioasă cu
manifestări digestive (enterite) la puii de curcă.
S-a mai numit şi „Spiking mortality” pentru că
apare la un moment dat în evoluŃia bolii, brusc,
un „vârf” (spik) al mortalităŃii puilor de curcă.
Istoric
Boala a fost diagnosticată pentru prima dată în SUA, în
Carolina de Nord, în anul 1991. Se presupune însă că ar fi
apărut mult mai devreme de anii 1990, însă, evoluând iniŃial
lent şi şters, de obicei sporadic, nu a trezit interesul
specialiştilor.
Până nu demult etiologia EPCSM a fost o necunoscută.
IniŃial s-a crezut că ar fi implicată o toxină din furaje, apoi s-a
incriminat un factor de mediu datorită unui început abrupt al
mortalităŃii unui mare număr de pui de curcă. În continuare, în
etiologia bolii a fost incriminat un coronavirus, identificat prin
ME. Confuzia a fost posibilă din cauza asemănării
coronavirusului cu formele nestelate ale astrovirusurilor.
ImportanŃă economică
Boala apare în zonele cu un număr mare de
ferme de curci şi cu o mare densitate a curcilor pe
unitatea de suprafaŃă. Pierderile sunt mari datorită
mortalităŃii puilor de curcă, dar şi a scăderii în
greutate a puilor bolnavi, cu întârzierea
dezvoltării lor corporale şi a creşterii. Începând
cu anul 1995, pierderile în SUA au fost estimate
la 34 milioane de dolari (3).
Etiologie
În anul 2000 Yu şi col. (35) au identificat şi
izolat din intestinul puilor de curcă bolnavi un
virus mic şi rotund pe care au reuşit să-l paseze